Stiri Noi

2 august: 35 de ani de la invadarea Kuweitului de către Irak, care a dus la declanșarea Operațiunii „Furtună în deșert”

2 august: 35 de ani de la invadarea Kuweitului de către Irak, care a dus la declanșarea Operațiunii „Furtună în deșert”

La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și l-a anexat. Tot pe 2 august, este ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor.

Războiul din Irak s-a lăsat cu peste 100.000 de morți FOTO: Adevărul (Arhivă)

Războiul din Irak s-a lăsat cu peste 100.000 de morți FOTO: Adevărul (Arhivă)

1776: A fost semnată Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii

Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii este un document prin care cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii explicând totodată clar motivul pentru care au făcut-o.

Documentul a fost ratificat de Congresul Continental în ziua de 4 iulie 1776. Originalul semnat olograf de delegații Congress-ului se găsește expus permanent în clădirea Arhivelor Naționale (National Archives) din capitala Statelor Unite, Washington, D.C..

1891: S-a născut Mihail Jora, compozitor, dirijor si pianist român

A fost membru titular al Academiei Române, profesor şi Rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti. Şi-a numit cele peste o sută de partituri “Cântece”, pentru a sugera caracterul românesc şi particularităţile specifice care despart aceste lucrări de tradiţia liedului german, reprezentat în special de compoziţiile lui Schubert, Schumann şi Brahms.

Mihail Jora FOTO: Arhivî

Mihail Jora FOTO: Arhivî

Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele şi organizează anual la Bucureşti “Concursul Naţional de Interpretare Muzicală Mihail Jora”. Numele lui Mihail Jora îl poartă şi Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice şi corale din România.

1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, pianist şi dirijor

S-a născut pe 18 februarie 1959, la Bucureşti. A studiat la Conservatorul Bucureşti (1903-1911), la „Schola Cantorum” din Paris (1913-1914, 1923-1924), urmând în paralel Facultatea de Drept din Paris (1913-1914), după cum indică volumul „Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi”, autor Viorel Cosma (Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970).

A fost pianist de muzică de cameră, dirijor al Operei Române din Bucureşti, dirijor, apoi subdirector al Filarmonicii din Bucureşti, director artistic al Orchestrei Simfonice Radio-Bucureşti (1933-1959), director muzical al Radiodifuziunii Române. A fost, de asemenea, profesor de teorie-solfegii şi de armonie-contrapunct la Conservatorul Bucureşti.

Alfred Alessandrescu FOTO: Facebook/Opera Română

Alfred Alessandrescu FOTO: Facebook/Opera Română

În 1911 a obţinut Premiul de compoziţie al revistei „Muzica” din Paris, apoi Premiul II onorific (1913) şi Premiul I de compoziţie „George Enescu” (1916). Ulterior, a primit distincţiile de Cavaler al Legiunii de Onoare Franceze (1930), „Maestru Emerit al Artei” (1954). A compus: muzică simfonică („Amurg de toamnă”, 1910; „Fantezie română”, 1913; „Acteon”, 1915); muzică de cameră („Vals lent”, 1910; „Adagio pentru 2 viori şi pian”, 1916); muzică vocală („Sagesse”, 1910„Aube”, 1915; „Berceuse”, 1917); orchestraţii şi transcripţii (lucrări de Bach, Brahms, Ceaikovski, Rossini, Verdi, Iacob Mureşianu, L. Profeta, A. Vieru).

1940: Stalin a semnat un decret abuziv de crearea a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească

A fost creata de Moscova, după ruperea provinciei Basarabia din trupul României ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, RSS Moldoveneasca, o republica unionala in cadrul U.R.S.S. Stalin a semnat un decret abuziv (fără niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) de crearea a acestei așa zise “republici unionale” constituita prin ruperea unor teritorii din vechea Basarabie fără județele Hotin, Ismail și Cetatea Albă, plus o parte a RSSA Moldovenești (aproximativ corespunzătoare teritoriului actual al Transnistriei).

Stalin FOTO: Pinterest

Stalin FOTO: Pinterest

1948: S-a născut Cornel Dinu, fost fotbalist şi antrenor

S-a născut la Târgoviște. A început să joace la echipa din orașul natal, Metalul Târgoviște. La seniori a jucat numai pentru Dinamo București, având 454 de meciuri în Liga 1 și 53 de goluri marcate.Cel căruia i se spune „Procurorul”, în semn de apreciere pentru justețea opiniilor sale, a fost mulți ani căpitanul echipei naționale, pentru care a jucat de 75 de ori și a marcat 7 goluri.

Cornel Dinu FOTO: Arhivî

Cornel Dinu FOTO: Arhivî

A fost titular în echipa României la Campionatul Mondial de Fotbal 1970. „Procurorul” (cum este poreclit) a mai deținut și funcția de secretar de stat în Ministerul Sporturilor imediat după revoluția din 1989, respectiv între anii 1990-1992. Cornel Dinu a câștigat de trei ori titlul de „fotbalistul anului” în ancheta ziarului Gazeta Sporturilor, în anii 1970, 1972 și 1974. A debutat în Divizia A la 25 septembrie 1966 (în meciul Dinamo – Steagul Roșu 0-1).Ultimul meci l-a jucat la 18 iunie 1983.

1980: Un atentat cu bomba a devastat gara Bologna, omorând cel puţin 75 de persoane

Cele mai multe dintre victimele exploziei au fost italieni, dar printre cei morți s-au numărat și turiști străini.

Mai mult de 200 de persoane au fost de asemenea rănite. Explozia a făcut ravagii in Gara Centrala din Bologna Un grup neo-fascist a sunat un ziar din Roma la trei ore după atac, ca să revendice atentatul.

1990: Irakul a invadat Kuweitul, declanșând războiul din Golf

La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și l-a anexat. Peste 100.000 de soldaţi irakieni, susţinuți de 700 tancuri si aviație, au invadat statul vecin Kuweit, în primele ore ale dimineții.

Forţele irakiene au instalat un “ guvern provizoriu” iar președintele Irakului Saddam Hussein a ameninţat să transforme oraşul Kuweit intr-un “cimitir”, dacă o altă ţară ”îndrăznește “ sa conteste aceasta anexare.

Invazia a stârnit proteste si condamnarea internaţională. ONU a condamnat agresiunea și a instituit un embargo comercial împotriva Irakului și, față de refuzul Bagdadului de a-și retrage trupele, a declanșat la 3 ianuarie 1991, o operațiune militară (Operațiunea “Furtună în deșert”), grosul forțelor aeriene fiind asigurat de SUA.

În urma acestei acțiuni, Kuweitul a fost eliberat (27 februarie), dar Irakul a rămas sub un regim de sancțiuni și de control al ONU, existând indicii că autoritățile de la Bagdad fabrică în secret arme bacteriologice și chimice. Refuzul guvernului irakian de a coopera cu echipele de control a determinat acțiunea de pedepsire americano-engleză (bombardamentele aeriene), din decembrie 1998 (Operațiunea “Vulpea deșertului”).

SUA s-au retras din Irak în 2011, golul lăsat în urmă fiind umplut de ISIS, motiv pentru care trupele americane s-au reîntors în Irak, în 2014.

În 2021, preşedintele Biden a anunţat încheierea operaţiunilor de luptă ale americanilor din Irak şi trecerea la misiuni de instruire a forţelor irakiene cu doar 2.500 de militari americani prezenţi pe teritoriul irakian.

2015: Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor

La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. În total, în Europa, circa 500.000 de romi au fost uciși în perioada Holocaustului.

Pentru a onora memoria victimelor, ziua de 2 august a fost declarată Ziua europeană de comemorare a genocidului romilor prin Rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015, notează site-ul MAE.

Holocaus romi FOTO: Arhivă

Holocaus romi FOTO: Arhivă

Totodată, prin Legea nr. 124/2020, ziua de 2 august a fost instituită în plan național ca Zi națională de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen. Cuvântul samudaripen înseamnă ucidere în masă în limba romani.

Conform Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, aproximativ 25.000 de romi din România au fost deportaţi de regimul Antonescu în Transnistria. Dintre aceştia, circa 11.000 au murit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *