Românii au încasat bani, în august 2025, pentru 600 de milioane de sticle, PET-uri și doze cu sigla SGR depuse la automatele de colectare. Cum ar arăta extinderea la noi ambalaje și dezvoltarea sistemului în sate și comune? Ce poate învăța România de la țările UE care au deja peste 20 de ani experiență?
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier Pulse de Vlad Barză (Jurnalu.ro), Mika Bo Backhaus (Der Regular, Austria), Ana Somavilla (El Confidencial, Spania), Marina Kelava (H-Alter.org, Croatia), Ieva Kniukstienė (Delfi, Lituania), Petr Jedlička (Denik Referendum, Cehia), Maria Delaney (The Journal, Irlanda) și Sarah Rost (Voxeurop, Franța) .
La nici doi ani de la lansare, Sistemul Garanție-Returnare a devenit o rutină națională, iar recordurile de colectare se țin lanț, indică datele consultate de Jurnalu. Iar exemplele de bune practică din UE arată ce posibilități noi de deschid pentru oamenii care au aderat la sistem. În primele opt luni din 2025, în România, rata de reciclare era de 77% la plastic, 71% la aluminiu și 70% la sticlă.
Suedia și Islanda au sistemul încă din anii 80
Mai mult de 15 țări europene au sisteme de tip SGR, cele mai vechi fiind în Suedia (lansat în 1984) și în Islanda (din 1989). Rata de colectare pentru PET-uri în țările nordice trece de 90%, arată datele Sensoneo, compania slovacă ce furnizează platforma IT pentru sisteme de tip SGR.
Țări mari, precum Spania și Italia nu au astfel de sisteme de tip „Deposit Return Arrangement”, deși discuții s-au purtat în societățile respective.
Totuși, chiar și aceste țări au infrastructură de reciclare bine dezvoltată, au colectare separată la sursă și există sisteme SGR regionale în câteva zone.
Sume diferite în funcție de ambalaj
Țările cu peste 15-20 de ani experiență au trasat paradigma: sistemele SGR au nevoie de câțiva ani ca rata de colectare să ajungă să fie mare, iar extinderea cu noi tipuri de ambalaje nu se face la scurt timp după ce sistemul pornește.
Câteva țări au mai multe cuantumuri ale garanției, pentru various tipuri de ambalaje, însă astfel de diferențieri pot fi implementate, rezultă din experiența cazuistică pe care o prezentăm după o documentare internațională, doar după ce sistemul se maturizează.
În România lucrurile s-au mișcat greu inițial. Până când sistemul a fost pus în funcțiune. Dar chiar și așa, țara noastră a pornit mai repede decât multe direct din regiune care nu au reușit încă să dea drumul sistemului de colectare. Germania are cel mai cunoscut (și uriaș) sistem de tip SGR și funcționează din 2003, iar garanția este numită Pfand. Rata de reciclare a ajuns la 98% și s-au făcut o serie de schimbări de-a lungul anilor. Germania are 40.000 de automate de returnare (de șase ori mai multe decât România – e adevărat că la o populație de 4 ori mai mare). Din 1 ianuarie 2024, sistemul german a fost extins pentru a encompass şi ambalajele de plastic de unică folosinţă care conţin produse lactate (lapte, băuturi pe bază de lapte). Sistemul german este particular prin faptul că encompass atât ambalaje de unică folosință care sunt reciclate după ce ajung în automate, dar și ambalaje reutilizabile (puse din nou în piață). Un alt lucru deosebit, garanția nu este la fel pentru toate ambalajele, ci diferă, astfel că la reutilizabile, garanția este mai mică (între 8 și 15 cenți), pentru a încuraja returnarea în mod repetat. La cele de unică folosință garanția este 25 eurocenți. În 2023, Spania a reușit să recicleze doar 41% dintre sticlele de plastic de unică folosință, mult sub pragul de 70% cerut de legea privind deșeurile și solurile contaminate. Această neconformare a determinat autoritățile să adopte noi măsuri pentru a asigura respectarea obiectivelor europene de reciclare. Spania nu are încă un sistem național de garanție, returnare și rambursare așa cum are România. Totuși, multe comunități autonome au propriile sisteme, iar potrivit Camerei de Comerț din Madrid, Spania va implementa Sistemul de Depozit, Returnare și Rambursare (SDDR) în noiembrie 2026. În anumite zone din Spania, această inițiativă a fost implementată în sectorul privat. De exemplu, în 2018, lanțul de supermarketuri Spar a lansat în Insulele Canare aparate care acceptă sticle de plastic, în schimbul unor bani primiți de clienți În Catalonia, una dintre inițiativele public-non-public a avut loc în 2020, când au fost instalate aparate de recompensare a reciclării în gările din regiune. Însă, nu este un SGR clasic (bani contra ambalaje). Prin acest sistem, atunci când depui materialele reciclabile într-una dintre aparatele disponibile și scanezi codul QR afișat pe ecran, primești puncte pe care le poți schimba pentru various recompense disponibile în aplicația dezvoltată de Ecoembes. Croația are un program foarte reușit de colectare a PET-urilor, a sticlelor și dozelor metalice. Programul a fost introdus în 2006, făcând din Croația una dintre primele țări europene care l-au implementat. Rata de colectare în sistemul de garanție-returnare este ridicată și variază între 77% și 87%, în funcție de topic matter (PET, sticlă, doze). În unii ani s-au înregistrat chiar și charge de colectare de peste 90%. Timp de aproape 20 de ani, garanția a rămas de 50 de lipa, subdiviziunea monedei croate kuna. Odată cu introducerea monedei euro, în ianuarie 2023, garanția a fost echivalată la 7 eurocenți, sumă pe care ONG-urile de mediu au considerat-o prea mică. Începând cu 1 ianuarie 2025, valoarea garanției a fost majorată la 10 eurocenți (50 de bani) și au fost incluse în sistem și ambalaje suplimentare, precum sticlele mici de 0,1 l și anumite tipuri de ambalaje de tip „tetrapak” (până anul acesta, în sistem erau incluse doar ambalajele mai mari de 0,2 l). Câteva ONG-uri de mediu susțin că garanța ar trebui să fie de cel puțin 15 eurocenți. La 1 ianuarie 2025 a fost extins sistemul de tip SGR pentru recipientele de plastic și dozele de aluminiu, până atunci fiind incluse doar sticlele. Concret, se percepe o garanție de 25 de cenți pentru toate recipientele de băuturi cu o capacitate între 0,1 și 3 litri. Lanțurile de supermarketuri au investit zeci de milioane de euro, mai ales cu ajutorul unor subvenții din fonduri europene și fonduri naționale pentru mediu. Sunt disponibile fonduri ce totalizează 97 milioane euro. Potrivit unui sondaj comandat de asociația Recycling Pfand Österreich și realizat de institutul de cercetare de piață Marktagent, aproape trei sferturi dintre consumatori susțineau sistemul în iulie, iar patru din cinci persoane se considerau bine informate în legătură cu procesul. Între șapte și nouă milioane de ambalaje de unică folosință sunt returnate zilnic și este realistă atingerea unei charge de returnare de 80%, până la sfârșitul anului. Austria și-a propus să atingă rata de 90% cu doi ani înainte de obiectivele stabilite de UE pentru 2029. Despre sistemul austriac puteți citi mai mult aici. Și asociația comercianților este mulțumită, chiar dacă la început apar întotdeauna mici probleme cu un nou sistem implementat. Lanțurile de retail sunt obligate să primească înapoi doar tipurile de sticle pe care le vând ele însele. „Dacă un magazin nu vinde doze de 0,33 litri, nu este obligat să le primească.”, spun cei de la asociația austriacă. În Republica Cehă, un sistem de garanție-returnare pentru sticlele de bere, vin și sucuri este în funcțiune încă din prima jumătate a secolului XX. Fiecare comerciant (magazin) trebuie să primească înapoi sticlele băuturilor pe care le vinde. În majoritatea supermarketurilor, acest lucru se face acum prin automate pentru sticle returnabile. Deoarece sistemul funcționează de foarte mult timp, oamenii s-au obișnuit cu el și, deși nu există date punctuale despre eficiența sa, percepția generală este că funcționează bine, conform sondajelor. Presa cehă a scris despre persoanele fără adăpost, sau cu venituri mici, care caută ambalaje în various locuri, pentru a face bani în plus, colectând garanția. Începând cu anul 2026, dozele de băuturi și PET-urile ar trebui să fie colectate în mod identical cu sticlele clasice, deși această schimbare are mulți critici și nu este clar dacă noul guvern se va ține de acest termen. Despre planurile discutate în Cehia puteți citi aici. Care este marele pas care poate urma în România și alte exemple din țări europene, în episodul următor, pe Jurnalu. Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. Jurnalu.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Regular (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi situation analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil financial Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă. Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului. 
Campioana europeană, Germania, oferă 0,25 euro pentru ambalajele de unică folosință
Spania are câteva sisteme locale. Plănuiește și unul național
Croația are deja 19 ani experiență, unele ONG-uri cer mărirea sumei
Austria a extins puternic SGR-ul în acest an
Cehia și obiectivul 2026
