Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia
Distribuie:
România intră în 2025 cu un deficit bugetar în creștere, presiuni externe tot mai mari și riscuri fiscale acute, iar fără o consolidare rapidă a finanțelor publice, încrederea investitorilor ar putea deveni o monedă tot mai volatilă, avertizează BNR. Viceguvernatorul Cosmin Marinescu subliniază că stabilitatea economică depinde acum de coerența reformelor și de un angajament real față de politici sustenabile.
Tabloul anului 2025 aparţine unui larg spectru de incertitudini şi riscuri, economice şi politice, interne şi externe, iar pentru România, provocările cheie rămân cele legate de consolidarea finanţelor publice şi de sustenabilitatea financiară, a declarat, vineri, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cosmin Marinescu, la cea de-a treia ediţie a Forumului educaţiei financiare.
Deficitul din 2024 ne urmărește: 2025 începe cu un test de credibilitate
„Tabloul anului 2025 aparţine unui larg spectru de incertitudini şi riscuri, economice şi politice, interne şi externe. Pentru România, provocările cheie rămân cele legate de consolidarea finanţelor publice şi de sustenabilitatea financiară, mai ales după derapajul deficitului bugetar din anul 2024. Tot mai împovărătoare sunt şi deficitele externe aflate în creştere, dar care trebuie corectate profund prin politici sănătoase şi neapărat pe calea competitivităţii. România are mare nevoie de recâştigarea şi consolidarea încrederii investitorilor. Din perspectiva Băncii Naţionale a României, ca decident de politică monetară şi autoritate de reglementare, este esenţială consecvenţa în raport cu angajamentele asumate, cele privind politicile şi reformele economice necesare, utilizarea fondurilor europene disponibile şi, bineînţeles, implementarea proiectelor strategice de dezvoltare”, a spus
Cosmin Marinescu.
Acesta a menţionat că obiectivul esenţial al stabilităţii financiare poate fi atins în mod sustenabil, însă doar prin partajarea echitabilă a eforturilor de disciplină şi de ajustare.”Tensiunile geopolitice au în continuare un rol semnificativ, date fiind şi conflictele din Ucraina şi din alte zone ale lumii. În prezent însă, o sursă critică de riscuri a devenit războiul tarifelor comerciale. Tarifele anunţate recent de Statele Unite ale Americii au inflamat brusc economia mondială, iar răspunsul statelor partenere, probabil justificat, se prefigura şi el a fi unul substanţial. În aceste condiţii ne întrebăm, raportat la principiile comerţului liber şi ale diviziunii muncii, principii sedimentate şi validate ştiinţific de-a lungul întregii istorii a gândirii economice, oare cum putem recupera, dacă mai putem, bunul simţ economic sau libertatea comerţului, în esenţă, ca premise indispensabile pentru business şi prosperitate. Evident, răspunsul nu poate face abstracţie de ataşamentul onest al decidenţilor şi al publicului faţă de educaţia economică”, a adăugat viceguvernatorul BNR.
Alexandru Petrescu (ASF): ‘educația financiară nu mai este un lux’
La rândul său, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, a afirmat că trăim într-o epocă în care educaţia financiară nu mai este un lux, ci o adevărată infrastructură nevăzută, o fundaţie care susţine pieţele financiare.
„Dacă infrastructura fizică a unei economii include drumuri, poduri şi reţele de autostrăzi, atunci infrastructura virtuală, dacă îmi permiteţi această licenţă de exprimare, a pieţelor financiare este reprezentată de educaţie, de cunoaşterea şi de înţelegerea mecanismelor şi conceptelor economice. Fără toate acestea, accesul la instrumentele financiare devine o loterie, iar participarea la pieţe realmente un joc de noroc. În mod tradiţional, educaţia financiară a fost percepută ca un set de cunoştinţe utile pentru investitori sau pentru cei care accesează serviciile financiare. Astăzi, trebuie să o vedem diferit. Educaţia financiară este o monedă de încredere a pieţelor financiare. Fiecare decizie financiară, informată, adăugă valoare sistemului, creşte transparenţa şi reduce volatilitatea. Încrederea nu se poate impune prin reglementări, ea se construieşte prin educaţie”, a spus Alexandru Petrescu.
Florin Dănescu (ARB): Educația a devenit mai importantă ca oricând
De asemenea, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, a menţionat că nivelul de corelaţie între intermedierea financiară şi bunăstarea individuală măsurată ca produs intern brut pe cap de locuitor este de 0,8 din 1, deci o corelaţie extrem de puternică.
„Ştiu că sună ştiinţific, e greu de spus oamenilor simpli, dar cum să-i învăţăm cu privire la această prioritate? În tinereţea mea ştiam că dacă ştiu mai mult decât ceilalţi în domeniul financiar, voi fi un favorizat al sorţii, cum s-a şi întâmplat. Şi deci era o problemă de competiţie şi era foarte bine aşa, că eu ştiu mai mult decât ceilalţi. Astăzi nu ne mai permitem acest lux. Felul în care informaţia intră în viaţa noastră şi ne face să luăm decizii greşite, să avem percepţii greşite, să judecăm după ură, informaţie negativă, percepţie adversă, educaţia a devenit şi mai importantă, mai importantă decât oricând. Pentru că discrepanţa între pătura educată şi pătura, iertaţi-mă, needucată creşte în importanţă precum acea discrepanţă de care am vorbit la început, între pătura bogată şi pătura săracă. Şi această suprapunere de discrepanţe pot să ducă în viitorul, poate nu prea îndepărtat, la explozii sau lucruri nedorite pe care astăzi poate că le vedem şi le înţelegem cu greu. În concluzie, asta este importanţa educaţiei financiare, în specific, educaţie economică în general, pentru o ţară care este bucuroasă, sau oamenii noştri, românii noştri sunt bucuroşi că am ajuns să ne dezvoltăm constant, că am avut ritmuri de creştere ale bunăstării printre cele mai mari sau cele mai mari din Europa, că am ajuns la media europeană şi chiar am depăşit-o la nivel de produs intern brut pe cap de locuitor, că suntem la nivelul Poloniei şi Estoniei, că avem ţări pe care le-am lăsat în urmă, Ungaria şi aşa mai departe, vreo şase ţări”, a subliniat preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu.
Distribuie:
Urmărește-ne:
