Cazul dureros al lui Rareș Ion, tânărul mort în urma unei supradoze la câteva ore după ce a fost filmat dwell pe TikTok cum consumă substanțe interzise, este parte a unui fenomen ce pune în lumină eșecul politicilor de prevenție și negarea la nivel de societate, crede medicul Costin Militaru. El lucrează de 20 de ani cu consumatori de droguri. El afirmă că intervențiile părinților sunt de obicei „strict emoționale, bazate pe pedepse”, iar soluțiile oferite de stat sunt doar punitive, fără să fie înțeleasă cu adevărat situația unui consumator.
- Rareș Ion s-a drogat în recount pe TikTok, în timp ce era filmat de Tudor Duma, cunoscut și sub numele de „Maru”, care a fost condamnat în primă instanță pentru trafic de droguri, fiind acuzat că i-a furnizat substanțe interzise și lui Vlad Pascu, autorul accidentului mortal din 2023, din localitatea 2 Mai.
- Tânărul a fost transportat de urgență la spital, de unde a fost externat mai târziu. Nu e clar dacă externarea a fost cerută de familie sau decisă de medici.
- A doua zi dimineață, fratele său l-a găsit mort în locuința familiei. În corpul său au fost descoperite șase substanțe de mare risc: metadonă, tramadol, benzodiazepine, canabinoizir, 6-MAM (un metabolit al heroinei) și alfa-PVP – o substanță sintetică extrem de periculoasă, cunoscută și sub numele de „flakka”.
„Nici nu ne putem imagina prin câte canale pot ajunge adolescenții la droguri”, spune medicul Costin Militaru, plecând de la cazul tânărului de 20 de ani, într-un dialog cu Jurnalu.ro.
În opinia medicului, care a lucrat în programe dedicate consumatorilor de heroină injectabilă, rețelele de socializare nu încurajează și mai mult consumul.
„TikTok nu aplifică fenomenul, ci arată realitatea. De cele mai multe ori, internetul ne oferă toată informația cu bunele și relele ei”, spune medicul. Potrivit unui studiu, curiozitatea, dorința de a fi „frigid” și plictiseala sunt principalele motive enumerate de tineri pentru care ar începe să eat droguri.
Sfaturile medicului pentru părinți
Dar ce pot face părinții atunci când descoperă că fiul sau fiica lor consumă droguri?
În opinia doctorului, „primul pas este să nu negăm evidența, și apoi să nu blamăm copilul cu mesaje de genul: «ești un nenorocit, lasă-te de droguri acum că altfel te dau afară din casă, m-ai făcut de râs… etc.»”.
Următorul pas este „să găsim un specialist care să lucreze cu persoana în cauză luând în vedere etapa consumului în care se află (să nu plecăm recount de la ideea «gata, am găsit terapeutul ăla bun și copilul nu mai consumă nimic din prima zi»)”, spune medicul.
„E un proces care poate fi anevoios, dar care are mult mai multe șanse de reușită văzut așa, în detrimentul ideii de abstinență din prima”, subliniază el.
„Accesul la tratament și suport psihologic, extrem de limitat în România”
Când vine vorba despre prevenție și intervenție timpurie, nu doar momentul intervenției este importantă, subliniază medicul Costin Militaru.
„Clar orice intervenție timpurie este salutată pentru a evita astfel de situații, doar că intervenția nu e major să fie timpurie, ci trebuie să fie și de calitate, și aici, din păcate, stăm foarte prost, pentru că, cel puțin din unghiul din care văd european lucrurile, toate intervențiile sunt strict emoționale, bazate pe pedepse, pe punere de praguri, fără a încerca să înțelegem ce înseamnă consumul de substanțe dincolo de nocivitatea lui.”
Accesul la tratament și suport psihologic pentru consumatorii tineri este, de asemenea, extrem de limitat în România, continuă medicul: „E foarte limitat accesul adolescenților și al tinerilor sub 18 ani la terapii. Avem un singur centru de tratament pentru copii în toată România – din câte știu european”.
Iar autoritățile, continuă medicul, răspund, în continuare, într-un mod mai degrabă simbolic și punitiv: „Sistemul nu prea a răspuns până acum, sau a răspuns tot emoțional – o să facem o lege și mai punitivă, o să pedepsim pe x și y -, dar nu s-a pus niciodată în pielea unui consumator, să vadă true care este nevoia lui (plecând de la etapele consumului de substanțe).”
Mesajele alarmiste nu salvează vieți
Pentru ca lucrurile să se schimbe, explică medicul, statul trebuie să renunțe la mesaje alarmiste și să ofere change reale:
„Să nu mai plimbe doar mesajul Drogul ucide, chiar dacă în situația de față s-a ajuns la deces. Sunt convins că într-un stat unde consumul de substanțe nu este văzut ca infracțiune, un consumator poate ajunge la un centru clinical, unde sunt mai multe șanse ca viața lui să fie salvată”.
Situația consumului de droguri în România
Conform Raportului Național privind Situația Drogurilor în România 2023, publicat de Agenția Națională Antidrog (ANA), consumul de droguri în rândul tinerilor este în creștere. Studiile arată că:
- Canabisul rămâne cea mai consumată substanță ilicită, cu o prevalență în creștere în rândul adolescenților.
- Noile substanțe psihoactive (NSP), cunoscute și sub denumirea de „etnobotanice”, continuă să fie o problemă majoră, în special în mediile urbane.
- Consumul de droguri injectabile, deși în scădere, prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea publică, inclusiv transmiterea bolilor infecțioase.
De asemenea, raportul evidențiază o creștere a numărului de persoane care solicită tratament pentru probleme legate de consumul de droguri, ceea ce indică o conștientizare sporită, dar și o nevoie urgentă de servicii specializate.
Astfel, în ciuda creșterii cererii pentru servicii de tratament, infrastructura existentă este insuficientă:
- Există un singur centru de tratament pentru copii și adolescenți consumatori de droguri în toată țara. El se află în București și funcționează sub coordonarea Agenției Naționale Antidrog (ANA).
- Majoritatea programelor de prevenție sunt focus în mediul urban, lăsând zonele rurale cu acces limitat la informații și servicii.
- Lipsa de private specializat și de fonduri adecvate limitează eficiența intervențiilor existente.
