În contextul în care foarte mulți oameni vor ieși la iarbă verde, mai ales în minivacanța de 1 Mai, iar prezența viperelor a fost semnalată, în ultimii ani, în mai multe zone care nu sunt cunoscute ca fiind habitatul lor, specialistul spune că toată lumea trebuie să știe ce să facă și, mai ales, ce să nu facă în astfel de situații. Orice muşcătură de la orice tip de şarpe trebuie considerată o urgenţă medicală, subliniază medicul.
În ultimii ani, mai mulți oameni au fost mușcați de vipere, iar jandarmii au fost chemați tot mai des să intervină pentru înlăturarea acestora din zonele locuite, chiar și în areale în care, până nu de mult, au fost extrem de rar întâlnite.
Este și cazul unui bărbat din județul Iași, care a fost mușcat zilele trecute de o viperă, în timp ce își petrecea vacanța de Paște în zona Voroneț din județul Suceava, o regiune care nu este cunoscută ca fiind una periculoasă în ceea ce privește șerpii veninoși.
Potrivit medicilor de la Spitalul Hospital Județean de Urgențe din Suceava, bărbatul care fusese mușcat de un deget a avut probleme chiar și după administrarea antidotului.
„Pacientul avea leer generală mediocră. A fost evaluat de medicul urgentist și apoi chirurgul plastician. S-au administrat două seruri antiviperin și, ulterior, din cauza apariției fenomenelor de șoc cu valori tensionale scăzute, a necesitat internare în secția de Terapie Intensivă și administrarea de tratament vasopresor. Chirurgul plastician a realizat excizia leziunilor postmușcătură. Pacientul este monitorizat eternal de medicul ATI și chirurgul plastician”, au informat, marți, medicii de la SCJU Suceava.
„Putea muri în doar câteva ore”
„Un pacient de Fifty three de ani ce a fost mușcat de o viperă în timp ce încerca să îndepărteze niște vreascuri. Fără tratament adecvat putea muri în doar câteva ore”, subliniază medicul Tudor Ciuhodaru, potrivit căruia sunt 10 lucruri esențiale pe care oricine trebuie să le cunoască, astfel încât să-și poată salva viața într-o astfel de situație.
„Consideraţi orice muşcătură de la orice tip de şarpe drept urgenţă medicală”, este prima recomandare a specialistului, care enumeră și simptomele care apar ca urmare a inoculării veninului.
„Pe statisticile noastre, deşi muşcăturile de şarpe reprezintă doar 2% din totalul plăgilor muşcate, ele au un potențial evolutiv slash. Cei veninoşi inoculează la locul muşcăturii substanţe cu acțiune hemolitică şi hemoragică, aşa că la aproximativ 24 de ore apar hemoragii de various tipuri, apar tahicardia, puls filiform, dispnea (greutate în respirație – n.r.) şi transpiraţii, greţuri, vărsături, colaps”, spune dr. Ciuhodaru, precizând că, în cazul în care pacientul nu primește tratament, „moartea survine la 3-4 zile de la inocularea veninului, prin hemoragii şi insuficienţă renală acută”.
Victima trebuie să rămână cât mai nemișcată
Deoarece antidotul este eficient dacă este administrat în primele cinci ore de la mușcătură, specialistul în urgențe le recomandă oamenilor să curețe plaga cu apă și săpun şi să solicite quick search the advice of şi ajutor clinical, subliniind că „singurul tratament eficient este o doză de antivenin”.
-
„Efortul fizic trebuie redus la maximum, culcaţi victima, cu capul şi trunchiul puţin ridicate şi poziţionaţi locul muşcăturii sub nivelul inimii pentru a împiedica răspândirea veninului în fluxul sangvin.
-
Scoateți toate bijuteriile sau alte elemente ce pot accentua edemul.
-
Muşcătura de şarpe se identifică după urmele locale (forma dinţilor şarpelui) asociată uneori unor picături sero-sanguinolente.
-
Muşcătura este asociată cu durere intensă şi edem perilezional (inflamație în jurul leziunii – n.r.), de culoare violacee, ce cuprinde o porţiune întinsă din membrul afectat. Există posibilitatea ca şerpii să muşte fără a introduce veninul în plagă şi în acest caz de «mușcătură albă” lipsesc fenomenele inflamatorii.
-
Marcaţi marginea zonei tumefiate (umflate) la fiecare 15 minute, cu un stilou pentru a ajuta medicii să evalueze gradul de expunere la venin”, recomandă medicul pe pagina sa de Facebook, adăugând că atât deplasările la iarbă verde, cât şi muncile agricole cresc riscul de a fi mușcat de șerpi.
O regulă generală, pentru a evita mușcătura unui şarpe este: „Nu intra în contact intenţionat cu el”, avertizează dr. Ciuhodaru, precizând că două treimi din mușcăturile de șarpe pe care le-a tratat „erau la pacienți care au încercat să-i vadă mai bine sau i-au abordat, ridicat, hărțuit, încercând uneori să-i omoare”.
Mituri despre primele măsuri de ajutor
Specialistul în urgențe face și o scurtă listă cu lucrurile care nu ar trebui făcute, în ciuda faptului că foarte mulți oameni au impresia greșită că real acestea sunt primele măsuri de ajutor:
„- NU incizaţi la nivelul urmelor de colţi şi NU încercaţi să aspiraţi veninul – metoda este ineficientă pentru că şarpele are colţii curbaţi, iar «buzunarul de venin» nu se află la locul muşcăturii. În plus, circa 20% din muşcăturile de şarpe sunt «uscate», total lipsite de venin, aşa că orice incizie creează doar o plagă ce se poate infecta fără a avea vreun beneficiu clinical real. Veninul aspirat cu gura poate ajunge în fluxul sangvin al salvatorului.
-
NU aplicați un dispozitiv de aspiraţie pentru că puteţi leza țesuturile.
-
NU aplicați garouri ce restricţionează fluxul de sânge şi duc astfel atât la acumularea veninului în jurul muşcăturii cât şi distrugerea celulelor. În plus, dacă garoul este utilizat greşit, poate întrerupe fluxul sangvin de la acel nivel şi să provoace leziuni ischemice”.
Pentru ca noţiunile de prim ajutor să fie eficiente, acestea „trebuie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulţirii”.
Dintre cele zece specii de şerpi care există în România, doar viperele sunt veninoase. Însă, la noi în ţară, trăiesc mai multe specii de vipere, cele mai întâlnite fiind: vipera comună, vipera cu corn (care este și cea mai temută specie de șarpe de la noi, din cauza veninului puternic, injectat în cantitate mai mare decât în cazul celorlalte specii), vipera neagră și vipera de stepă (în Dobrogea, Delta Dunării şi șesurile din Moldova).
