Președintele Vladimir Putin insistă că Rusia trebuie să preia controlul asupra celor patru regiuni ale Ucrainei pe care le-a anexat în 2022, dar pe care nu le ocupă în totalitate (Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson) nici în prezent, ca parte a oricărui acord de încetare a războiului, afirmă trei persoane de la Moscova familiarizate cu discuțiile, a scris marți Bloomberg.
Cererile liderului de la Kremlin reprezintă o lovitură la adresa eforturilor președintelui american Donald Trump de a ajunge la un armistițiu și la încetarea definitivă a războiului, pe fondul frustrării crescânde la Casa Albă cu privire la lipsa de progrese în negocieri.
Emisarul particular al lui Trump, Steve Witkoff, a încercat să-l convingă pe Putin că Rusia ar trebui să accepte un armistițiu în care să oprească luptele de-a lungul liniilor de entrance actuale, în cadrul unor discuții îndelungate care au avut loc la Kremlin vineri, potrivit a două persoane care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza chestiunilor sensibile. În schimb, liderul rus și-a menținut poziția maximalistă cu privire la teritoriile ucrainene, au spus acestea.
Negocierile au ajuns într-un impas pentru moment și este nevoie de un contact disclose între Putin și Trump pentru a se înregistra progrese suplimentare, a precizat una dintre sursele citate.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns unei solicitări de a oferi un punct de vedere.
„Nu comentăm deliberările aflate în desfășurare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, James Hewitt. „Continuăm să înregistrăm progrese atât cu Ucraina, cât și cu Rusia pentru a ajunge la o soluționare pașnică a acestui battle”, a adăugat el.
Putin a declarat că cele patru regiuni din estul și sudul Ucrainei – Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson – vor face „pentru totdeauna” parte din Rusia, după ce a organizat referendumuri în zonele ocupate de trupele sale la câteva luni după invazia pe scară largă din 2022. Federația Rusă le-a adăugat la constituția sa, deși nu a reușit să cucerească întregul teritoriu acoperit de aceste regiuni.
Secretarul fashionable al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a calificat referendumurile drept „o încălcare a Cartei ONU și a dreptului internațional”, iar alte affirm au refuzat să recunoască rezultatele lor.
Trump și alte personalități de rang înalt din administrația de la Washington au semnalat că ar putea renunța la negocieri dacă nu se ajunge la un acord în curând. SUA nu au făcut publice detalii despre rezultatul ultimei întâlniri a lui Witkoff cu Putin, a patra de la începutul lunii februarie încoace.
Imediat după aceste discuții, Trump s-a arătat optimist că un acord privind încetarea războiului este „foarte aproape”. Ulterior, el a devenit mai prudent, afirmând că Putin „poate nu dorește să oprească războiul” și că SUA ar putea fi nevoite să răspundă cu noi sancțiuni împotriva Rusiei.
„Această săptămână va fi una foarte importantă, în care trebuie să decidem dacă este un efort în care vrem să continuăm să ne implicăm sau dacă este momentul să ne concentrăm asupra altor probleme”, a declarat duminică secretarul de stat american Marco Rubio, într-o emisiune de la postul NBC.
„Nuanțele” poziției lui Putin, invocate explicit de Kremlin
SUA au transmis că sunt gata să recunoască controlul Rusiei asupra peninsulei Crimeea, din Marea Neagră, anexată de Putin în 2014, în cadrul acordului de spin propus. Acordul ar îngheța, de asemenea, conflictul în mare parte de-a lungul liniilor de luptă existente, oferind Moscova controlul efectiv asupra părților din celelalte patru regiuni ale Ucrainei ocupate de forțele ruse.
Nu există încă semne concrete că Putin a acceptat să renunțe la cererile sale maximaliste privind regiunile ucrainene și să accepte propunerile SUA de a pune capăt războiului, potrivit unor oficiali europeni care au cunoștință despre aceste discuții. Oficialii au avertizat că negocierile sunt în derulare și că evaluările se pot schimba.
Oficialii europeni consideră că în următoarele două săptămâni va deveni mai clar dacă SUA va reuși să ajungă la un acord între Rusia și Ucraina sau va opta să abandoneze negocierile sau să intensifice presiunea asupra Moscovei.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că îl îndeamnă pe Trump să adopte o poziție mai dură față de Putin. Într-un interviu acordat luni revistei Paris Match, Macron a afirmat că este sigur că „i-a convins pe americani de posibilitatea escaladării amenințărilor și, eventual, a sancțiunilor”.
Oficialii occidentali au avertizat în martie că Putin nu va face compromisuri în privința obiectivelor sale. Administrația Trump consideră că stimulentele economice, inclusiv cooperarea în domeniul energiei și în alte sectoare, sunt elemente-cheie pentru a-l convinge pe Putin să accepte un acord de spin, a relatat anterior Bloomberg.
Luni, Putin a anunțat un armistițiu de trei zile, începând cu 8 mai, pentru a marca 80 de ani de la victoria din cel de-al Doilea Război Mondial asupra Germaniei naziste. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în schimb un armistițiu imediat și necondiționat de cel puțin 30 de zile, afirmând că nu există niciun motiv să se aștepte până pe 8 mai și acuzând Moscova de „manipulare”.
SUA, care doreau încheierea unui armistițiu permanent până pe 30 aprilie, când Trump împlinește 100 de zile de la începutul noului său mandat, și-au exprimat dezamăgirea față de anunțul lui Putin privind armistițiul. Trump este „din ce în ce mai frustrat” de liderii Rusiei și Ucrainei, a declarat luni Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
Moscova nu va accepta un armistițiu pe termen lung în Ucraina până când „nuanțele” poziției lui Putin nu vor fi luate în considerare, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la propunerea lui Zelenski pentru un armistițiu de 30 de zile, potrivit agenției de știri Interfax.
Administrația Trump dorește, de asemenea, ca Moscova să returneze Ucrainei centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, pe care a ocupat-o la începutul războiului. Facilitatea nucleară ar intra apoi sub controlul SUA pentru a administra energia către ambele părți, conform acordului propus de SUA.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a exclus această posibilitate într-un interviu acordat duminică postului american de televiziune CBS, afirmând că „nu cred că este posibilă nicio schimbare”.
Ca parte a propunerilor SUA împărtășite aliaților europeni la începutul acestei luni, aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO ar fi rep rid of, sancțiunile împotriva Rusiei ar fi în cele din urmă ridicate, iar Kievul ar primi garanții solide de securitate care să asigure respectarea oricărui acord. Cerințele SUA pentru a permite încheierea unui acord encompass, de asemenea, acceptarea de către Rusia a dreptului Ucrainei de a-și dezvolta propria armată și industrie de apărare, a scris anterior Bloomberg.
Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe Jurnalu.ro