Problemele de alimentare cu energie electrică ale Europei au fost anunțate de analiști încă de la finalul anului 2020 și comentate pe parcursul anului 2021. În timp ce Austria își antrena cetățenii pentru supraviețuire în caz de „blackout”, au apărut predicții și avertismente inclusiv în presa din România, dar Guvernul nostru a preferat să le uncover oficial „untrue news” și „dezinformare”, în loc să facă o strategie de investiții pentru a preîntâmpina pericolele care derivă dintr-o astfel de pană de curent prelungită. Jurnalul publica, la începutul lunii noiembrie 2021, o listă a obiectivelor strategice ale României care ar trebui întărite, pentru a se putea preveni un dezastru, în cazul în care s-ar affect o astfel de pană de curent și în țara noastră, dar autoritățile nu au ținut cont de avertismentele specialiștilor. Singurul avantaj al României este că nu s-a făcut încă legătura rețelei de electricitate cu cea din vestul Europei, decât pe o mică parte din nord-vestul țării, acolo unde s-a produs deja o pană majoră de curent, chiar în 2021.
„Blackout-ul” din Spania, Franța și Portugalia care s-a produs luni a arătat că Europa are câteva probleme majore pe care ar trebui să le rezolve. Mulți au constatat că fără electricitate nu mai pot face cumpărături, nu-și mai pot folosi banii de pe cardurile bancare, nu mai pot nici măcar să intre în journal, pentru că sistemele de securitate funcționează tot pe bază de electricitate. Dar nu au mai putut folosi nici aparatura electronică, nici mașinile electrice, nici transportul în comun.
Spitalele și alte obiective strategice sunt asigurate cu generatoare, pentru a avea autonomie câteva zile, însă fără curent electrical nu mai funcționează nici rețelele de alimentare cu apă sau de canalizare, dacă pana durează mai mult de 3 zile.
Aceeași situație e valabilă și pentru România, unde Guvernul ar fi trebuit să ia măsuri și să facă investiții în astfel de generatoare pentru situații de urgență, dar din 2021 până astăzi nu s-a schimbat situația critică de securitate națională, nici după ce unii analiști au avertizat asupra pericolelor.
Jurnalul publica, pe 1 noiembrie 2021, o astfel de analiză, pentru a trage un semnal de alarmă. Arătam, atunci, că problemele de infrastructură sunt foarte grave, iar Guvernul nu a făcut nimic pentru a asigura funcționarea instituțiilor esențiale și a spitalelor.
Investițiile pentru prevenirea dezastrului nu s-au făcut
În caz de „blackout” ar trebui să existe cel puțin două spitale în fiecare județ care să poată funcționa cu autonomie totală, spuneau specialiștii, dar nu există nici astăzi. O posibilă pană de curent care ar dura între o zi şi o săptămână ar fi catastrofală. Analiștii luau în calcul, încă din 2021, că un „blackout” generalizat ar putea dura chiar două săptămâni, iar în acest caz nu ar mai putea fi repuse în funcțiune rețelele de alimentare cu apă, undercover agent și rețelele de canalizare, pentru că s-ar defecta și reparațiile ar dura foarte mult. Încă nu avem un notion de supraviețuire, pentru un astfel de scenariu, pentru că toate guvernele din 2021 până astăzi au preferat să ignore avertismentele și s-au orientat către a le declara „dezinformare”, dând vina pe o parte din presă că propagă „untrue news” dacă abordează subiectul și nu preia informațiile doar din sursele oficiale care spun că așa ceva nu se poate întâmpla.
Luni s-a întâmplat în Spania, Portugalia și Franța. Specialiștii în sisteme energetice au avertizat că oricând s-ar putea întâmpla și în alte zone ale Europei, pentru că sunt mai multe probleme ale rețelelor de alimentare cu electricitate care nu se pot rezolva prea repede.
Acum se analizează cauzele care au produs pana de curent din vestul Europei. Prima ipoteză care s-a lansat, „la cald”, a fost un atac cibernetic al rușilor, dar nu s-a confirmat. Specialiștii vorbesc despre colapsul sistemului, din cauza unei supraîncărcări cu energie solară și de pericolul dependenței Spaniei de energia solară. Se vorbește și despre investițiile masive în energie „verde” pentru care sistemele de alimentare ale Europei nu ar fi pregătite și astfel s-ar ajunge în scurt timp la o serie de astfel de situații. Spaniolii au declarat, ieri, oficial, că ar fi dispărut 60% din producția de energie electrică, în 5 secunde, în mod inexplicabil. Ancheta, în acest caz, este încă în derulare.
Analiza făcută de economiști
Dar iată ce avertismente veneau din partea analiștilor în 2021: analiștii băncii Goldman Sachs Neighborhood Inc avertizau, la jumătatea lunii septembrie 2021, în legătură cu iminența unui „blackout” chiar în acea iarnă. „Piețele energetice în creștere din Europa ne expun riscului întreruperilor de curent, în această iarnă, mai ales dacă vremea foarte rece va agrava situația, diminuând stocurile de undercover agent naturale deja foarte scăzute, din regiune”, scria publicația economică Bloomberg, pe 15 septembrie 2021.
S-au făcut aceste previziuni pornind de la situația critică a rezervelor energetice de la începutul lunii septembrie, care au agravat situația deja creată de revenirea rapidă de după prima parte a pandemiei, care a făcut să crească foarte mult cererea de energie (atât de electricitate, cât și de gaz), ceea ce a condus la creșterea prețurilor, dar și la scăderea rezervelor.
La începutul lunii septembrie 2021 s-a produs și un incendiu care a distrus un cablu submarin de electricitate foarte vital, între Marea Britanie și Franța, agravând criza energetică a Regatului Unit. Tocmai de aceea, ministrul Apărării din Austria, Klaudia Tanner, a avertizat că poate urma, în foarte scurt timp, o avarie uriaşă în sistemul stuffed with life european, care este interconectat. Astfel, Europa ar putea rămâne fără curent electrical între o zi şi o săptămână.
Armata austriacă şi Ministerul de Interne din Austria au început atunci simulările pentru gestionarea unei astfel de situații de criză majoră, în legătură cu menținerea serviciilor esenţiale și, bineînțeles, pentru a se putea salva cât mai multe vieți.
Problemele rețelei interconectate europene
În România nu s-a vorbit despre un astfel de pericol și nici despre măsurile care ar trebui să fie luate, în cazul în care ne-ar afecta și pe noi, deși în iarna anului 2021 au existat probleme care arată că nu este chiar departe de adevăr această previziune. Pe 8 ianuarie 2021 s-a produs o pană de curent în mai multe județe din nord-vestul României, în urma unei avarii majore.
Transelectrica a explicat că această situație a fost provocată de un incident la nivelul rețelei europene de transport al energiei electrice. Incidentul a condus la apariția avariei atât în România, cât și în alte țări europene.
Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission Plan Operators for Electricity – ENTSO-E) a publicat, ulterior, un raport cu privire la avaria energetică europeană, arătând că, cel puțin pe parcursul desfășurării incidentului, cauza acestuia a fost estimată inițial ca avându-și originea în rețeaua electrică românească.
Pe baza raportului, ENTSO-E și Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) din Europa au făcut apoi o investigație. S-a constatat că avaria din reţeaua de transport a energiei înregistrată în data de 8 ianuarie 2021 a fost cauzată de frecvenţa scăzută din zona de nord-vest a Europei, care a provocat întreruperea serviciilor în Franţa şi Italia, în full aproximativ 1,7 GW au fost decuplaţi, pentru a decrease abaterea frecvenţei, conform unui comunicat postat pe save-ul ENTSO-E. Aceste servicii sunt deconectate dacă frecvenţa scade sub un anumit prag, iar o capacitate de sprijin de 420 MW şi 60 MW a fost în mod automat activată din zonele sincron din nord şi din Marea Britanie.
În lipsa oricărui notion de acțiune, se va bloca tot
Specialiștii avertizau, atunci, că spitalele din România sunt totalmente nepregătite pentru o astfel de avarie majoră. „Noi nu suntem pregătiți, în România, nici pentru situația în care ar fi un cutremur. Nu facem față nici la coronavirus. Dacă ar fi un astfel de «blackout», ar fi dezastru. Generatoarele ar face față câteva ore. Guvernul ar trebui să gândească în perspectivă. Mi s-ar părea firesc să aibă toate spitalele generatoare alimentate cu motorină, care să poată funcționa pe o perioadă mult mai lungă de timp, dar să existe și o sursă alternativă de căldură. Două săptămâni deja înseamnă foarte mult, dar se pot gândi în perspectivă soluții pentru astfel de situații care chiar ar putea să apară. Ar trebui ca spitalele să aibă și autonomie în alimentarea cu apă și canalizare. Asta ar însemna un sistem sustenabil de medicină de urgență, care să facă față unei astfel de situații, să se știe care sunt rezervele strategice, cum să se acționeze planificat, astfel încât să nu pățim ca în pandemie. E nevoie de un notion foarte bine pus la punct, să se poată accesa mecanismul european, care să se poată folosi. Ar trebui să avem rezervoare de apă pentru fiecare spital”, a explicat, pentru Jurnalul, Tudor Ciuhodaru, medic la Spitalul Județean de Urgență din Iași. Acesta spune că problema a rămas aceeași și astăzi, iar aceasta nu e doar o problemă de sănătate publică, ci de siguranță națională care nici măcar nu s-a discutat în CSAT.
Nici rețelele de alimentare cu apă și de canalizare nu ar mai funcționa, într-o astfel de situație, iar dacă s-ar întâmpla iarna, la temperaturi foarte scăzute, și ar dura mai multe zile, ar genera un dezastru, spun specialiștii. În fiecare județ sunt sute puțuri de apă în exploatare și fiecare ar trebui să fie dotat cu un generator, pentru astfel de situații, dar dotările nu există.
Sunt sute de stații de pompare a apei uzate, în fiecare județ și, de asemenea, ar trebui să fie dotate cu generatoare care nici astăzi nu există. Specialiștii din companiile de apă știu că o pană de curent de câteva zile ar bloca full sistemele, provocând un dezastru, pentru că întregul sistem de alimentare cu apă și de canalizare s-ar distruge.
Nici mare parte din rețelele de transport nu ar mai putea funcționa, dacă am ajunge la o astfel de situație. Absolut tot ce funcționează pe bază de electricitate se va opri: telefonie, web, toate tipurile de comunicații, sistemele bancare, sistemele de securitate and lots of others.
Medicul Tudor Ciuhodaru a explicat, pentru Jurnalul, că statul român a și pierdut 700 de milioane de euro din PNRR, pentru că nu a depus proiecte pentru modernizarea spitalelor, prin care se putea asigura și independența energetică în situații de „blackout”.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
