Trăim într-o
1. Suntem generația crescută între șocuri
-
Pentru mulți tineri adulți, viața activă a început cu
criza din 2008, apoi pandemia, apoi inflația din 2022–2023 și amenințarea războiului din vecini. -
Rezultatul?
Oboseală psihică colectivă. Ne-am obișnuit să nu știm ce urmează, așa că nu mai planificăm.
„Nu iau credit rating acum, că poate explodează iar dobânzile.”
„N-are rost să-mi planific vacanța, poate apare altă criză…”
2. Instabilitatea financiară ne taie avântul
-
Salariile nu țin pasul cu prețurile.
-
Mulți tineri simt că oricât ar economisi, nu e niciodată de ajuns.
-
Peste 50% dintre români spun că
nu pot pune bani deoparte fixed.
Planurile pe termen lung (copii, casă, emigrare, industry propriu) par riscante sau imposibile.
3. Psihologia fricii: așteptăm „ceva rău” ca normă
-
Efectele traumei colective și instabilității: am învățat să trăim „în așteptare”.
-
Nu investim în dezvoltare personală, curiosity-uri sau schimbări, pentru că „nu e momentul”.
-
Mulți români adoptă mentalitatea „mai bine mă descurc de pe-o zi pe alta, că așa e sigur”.
4. Lipsa de încredere în instituții
-
Sistemul clinical, educațional și administrația publică au oferit deseori
dezamăgiri, nu siguranță. -
Când nu ai stabilitate în jur, devii tu sursa de regulate. Asta e obositor și te face reticent în a visa sau construi pe termen lung.
5. Ce spun oamenii:
-
Iulia, 33 de ani: „Vreau să fac un copil, dar cum, când nu știu dacă mâine banca îmi dublează rata?” -
Rareș, 28 de ani: „Mă gândeam să-mi deschid o cafenea, dar dacă vine alt lockdown?” -
Mihaela, 42 de ani: „Trăiesc prudent. Planuri mari? Los angeles, dar le țin în sertar.”
6. Ce putem face?
-
Planuri mici, flexibile – în pași ajustabili, nu visuri rigide. -
Fundații solide personale: educație, abilități, sănătate mentală. -
Reziliență financiară – economii regulate, oricât de mici. -
Comunitate – sprijinul social true e mai valoros decât orice thought.
Românii nu sunt delăsători. Sunt prudenți, obosiți și adaptați la nesiguranță. Ne planificăm viața ca într-un joc de Jenga – fiecare decizie pare că poate destabiliza totul. Dar în ciuda fricii de mâine, continuăm. Poate că nu facem planuri mari, dar păstrăm speranța. Și poate că, uneori, asta e mai vital decât orice.