Ceremonia oficială de deschidere a sesiunii anuale a Adunării Generale a Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei a avut loc marţi, la Palatul Parlamentului, fiind pentru prima dată în istoria organizației când România deține președinția acesteia prin deputatul Ioan Vulpescu.
Evenimentul, aflat la a 32-a ediție, s-a bucurat de o importanță specială, marcând 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi 100 de ani de la ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie. Tema centrală a reuniunii – „Cooperarea instituțiilor parlamentare şi religioase în elaborarea direcțiilor pentru utilizarea inteligenței artificiale: semnificația reuniunii de la Marrakesh a UIP” – reflectă preocupările actuale privind echilibrul între inovație tehnologică şi valorile spirituale.
În cadrul evenimentului, Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a punctat marcarea, în acest an, a 1700 de ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, acolo unde au participat episcopi de pe întregul cuprins al Imperiului Roman, inclusiv de pe actualul teritoriu al României.
„Primul Sinod Ecumenic ținut în 325 în Asia Mică, în orașul Niceea, din inițiativa Împăratului Constantin cel Mare și a mamei sale Elena, a condamnat arianismul și ereziile, a stabilit textul Crezului și ziua de duminică drept zi a Domnului. Acest sinod s-a ținut la o jumătate de secol după retragerea romană din Dacia, dar unele teritorii ale foste Dacii, mai ales din sud, dar și Dobrogea care era la sud de Dunăre, au continuat să facă parte din Imperiul Roman“, a spus Ioan-Aurel Pop.
Cum s-a creștinat poporul român spre deosebire de alte popoare vecine?
Președintele Academiei Române a evidențiat faptul că poporul român a avut parte, spre deosebire de alte popoare vecine, de o creștinare de sus în jos, naturală, nu printr-un decret sau prin creștinarea mai întâi a conducătorului.
„După anul 313, misionarii creștini din imperiu au putut trece nestingheriți la nord de Dunăre unde și-au desfășurat opera cu ajutorul creștinilor deja existenți. Românii s-au creștinat prin strămoșii lor daco-romani, treptat, de jos în sus, timp de câteva secole, fără intervenția vreunui conducător cum s-a întâmplat la toate popoarele din jur care s-au creștinat prin botezarea conducătorului mai întâi“, a explicat Ioan-Aurel Pop.
Sinodul de la Niceea – Blestemul pe teritoriul României
Hotărârile Sinodului de la Niceea au ajuns și pe teritoriul actual al României, unde au fost păstrate până în vremurile moderne sub forma Blestemului. Ioan-Aurel Pop a explicat care a fost motivația folosirii acestui termen.
„Hotărârile sinodului de la Niceea au fost aduse la cunoștința întregii lumi creștine din acel timp, de către „bărbați, sfinți și apostolici, prin intermediul cărora au fost trimise scrisori de aducere la cunoștință despre cele stabilite la sinod, la toate bisericile sfinte de sub cerul lui Dumnezeu“. Astfel de scrisori a trimis Alexandru, episcop de Tesalonic, bisericilor din prima și a doua Macedonie, din Grecia, din toată Europa, din cele două Sciții și tuturor celor din Iliricum, Tesalia și Ahaia. Textul scrisorilor a fost făcut și supervizat de Împăratul Constantin, care avea și calitatea de Pontifex Maxmus, adică de Preot Suprem.
Hotărârile au ajuns și pe teritoriul de azi al României și Bulgariei, în mod sigur la Tomis, unde s-au primit și s-au respectat în secolele următoare. De pe acest pământ al Dobrogei s-au născut sfinții Ioan Casian și Dionisie cel Neînsemnat sau cel Smerit, care a făcut Papei de la Roma, propunerea numărării anilor începând cu anul nașterii lui Iisus Hristos, sistem de numărare pe care îl avem și acum.
Sinodul de la Niceea a rămas în denumirea colectivă a românilor sub mai multe forme. Cea mai cunoscută este forma „Blestemului“. Prin această formă, cel care ar fi încălcat voința principelui, urma să fie „de trei ori blestemat de cei 318 purtători de Dumnezeu de la Niceea și să fie socotit cu Iuda și Arie și alți necredincioși care au strigat asupra sângelui Domnului Iisus Hristos““, a conchis Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Cum putem reface legătura dintre biserică și generația tânără
Într-un interviu oferit jurnalistului Ciprian Dumitrache de la DC Media Group, Ioan-Aurel Pop a precizat că „trebuie să depunem eforturi pentru că în ultima vreme trăim un proces de laicizare și tinerii au alte preocupări“.
„Probabil că și inteligența artificială i-a făcut pe tineri să fie preocupați de altceva. În trecut, pe vremea copilăriei și adolescenței mele, nu predominau imaginile vizuale în mișcare. Astăzi, totul se mișcă prin filmulețele care circulă pe toate canalele de transmitere. Tinerii uită de lucrurile fundamentale, care trebuie memorate și învățate din copilărie. Nu mai există învățarea pe care o făceau acasă cu părinții și bunicii, pentru că astăzi toți sunt foarte ocupați, nu mai există nici educația școlară care să îi apropie de aspectele morale ale vieții.
Efortul pe care trebuie să-l propună autoritățile și intelectualii este de retrezire a sentimentului peren în viață, de sădire a valorilor și virtuților. Ca să trăim în comunitate, trebuie să cultivăm valori și virtuții. Dacă știm să facem acest lucru atunci vom reuși să sădim în mințile oamenilor și speranța. Așa s-a clădit civilizația omenească până acum, prin încredere și speranță“, a zis, pentru DC News, Ioan-Aurel Pop.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Jurnalu și pe Google News