Liderii celor 32 de state membre NATO au adoptat, la Summitul de la Haga, o declarație comună prin care este reafirmat angajamentul ferm privind apărarea colectivă. Principalul „câștigător” al reuniunii este SUA, explică analistul de politică externă George Rîpă.
Nicușor Dan a dat mâna cu Donald Trump FOTO Administrația Prezidențială
La Summitul NATO de la Haga, membrii NATO au convenit să
investească anual 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru
apărare şi securitate până în 2035. Astfel, aliații vor aloca cel puțin 3,5%
din PIB pentru cheltuielile de apărare NATO, pentru a finanța cerințele
esențiale de apărare și pentru a îndeplini obiectivele NATO în materie de
capacități. Alți 1,5% din PIB vor merge către protejarea infrastructurii
critice, apărarea rețelelor, asigurarea pregătirii civile și rezilienței,
stimularea inovației și consolidarea bazei industriale de apărare.
Singurul stat care va avea însă o excepție este Spania.
Potrivit premierului Pedro Sanchez, statul său nu va aloca un buget mai mare de
2,1% pentru apărare. Statul exceptat a fost descris drept „o mare problemă” de către secretarul american de stat Marco
Rubio, iar președintele Donald Trump a amenințat că va pune Spania „la plată” pe altă cale: „Negociem cu Spania un acord comercial. Îi vom face să plătească de două ori mai mult”.
Principalul rezultat
Analistul George Rîpă punctează că
statele membre nu și-au respectat în ultimii ani total îndatoririle, iar principalul beneficiar al ultimului summit este SUA și
președintele Donald Trump, care a insistat anterior cu privire la creșterea
cheltuielilor de apărare.
„Summit-ul NATO este un succes pentru Alianță, dar în
primul rând pentru administrația americană. În primul rând, administrația Trump
reușește să impună într-un document asumat de toate statele membre ale
Alianței, creșterea la 5% din PIB pentru Apărare. Ne amintim că aceasta este
dorința președintelui Trump încă din primul mandat, de a consolida forța și
importanța Alianței și de a păstra superioritatea absolută în fața statelor
care și-au asumat public că vor să înlocuiască, la nivel global, sistemul liberal
bazat pe democrație și domnia legii – ne referim, evident, la state precum
Rusia, China, Iran.
Referirea la articolul 3 din Tratatul de la Washington
este fundamentală, aici se stipulează clar că fiecare parte semnatară va
menține și va dezvolta nu doar o capacitate colectivă ci și una individuală.
Acesta este punctul din tratat pe care statele membre NATO din vestul Europei
nu l-au respectat în ultimii ani, dar la care revin odată cu îndemnurile
administrației americane”, explică analistul de politică externă George Rîpă
pentru „Adevărul”.
Ce au obținut aliații europeni
De asemenea, după dezbaterile aprinse și tensiunile din
ultimele luni, „identificarea Rusiei ca dușman și susținerea pentru Ucraina,
elemente ce apar în declarația finală, reprezintă o veste foarte bună pentru
statele de pe flancul estic”, mai punctează George Rîpă.
Totuși, documentul final al declarației descrie Rusia drept „o
amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică”. Nu este însă menționată
o condamnare directă a invaziei din Ucraina, o schimbare față de summit-urile
anterioare. Cu toate astea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunță că
a discutat cu președintele american Donald Trump despre o încetare a focului şi
o pace reală în Ucraina, precizând că întâlnirea cu șeful Casei Albe a fost
„lungă şi substanţială”.
Controverse privind respectarea articolului 5
Înainte de a participa la Summit, președintele american
Donald Trump a refuzat să spună dacă se va angaja să respecte Articolul 5 al
NATO. „Sunt multe definiții ale articolului 5. Știți asta, nu? Dar m-am
angajat să le fiu prieten, știți, am devenit prieten cu mulți dintre acești
lideri și m-am angajat să îi ajut”, le-a spus Donald Trump
reporterilor la bordul Air Force One, marți, în drum spre Summitul NATO de la
Haga, iar răspunsul său a stârnit controverse.
Analistul George Rîpă subliniază că „celebrul articol din
Tratatul de la Washington stipulează că în cazul unei agresiuni asupra unui
semnatar, ceilalți îi vor sări în ajutor cu ce consideră de cuviință (such
action as it deems necessary, including the use of armed force). Articolul
prevede deci folosirea inclusiv a forței militare, dar nu este obligatoriu!
Articolul 5 a fost astfel construit tocmai pentru ca armata americană să nu
poată fi atrasă într-un război fără acordul președintelui și Congresului
american. Deci da, așa cum spune liderul american, există mai multe moduri de a
interpreta art. 5. Important este ca cei care comentează să-l citească și ei.
Cei care au sărit ca arși în urma declarației
președintelui Trump din urmă cu două zile, și anume ”Sunt mai multe moduri de a
interpreta articolul 5”, nu au citit, din păcate chiar art. 5. Donald Trump,
spre deosebire de criticii săi, l-a citit”.
Nicușor Dan „s-a integrat natural printre ceilalți lideri
euro-atlantici”
În privința României, analistul George Rîpă este de părere
că statul nostru ar fi putut solicita „creșterea unei prezențe aliate permanente
pe teritoriul României. Dar la acest dosar ar fi trebuit să lucreze fosta
administrație prezidențială”.
„Cred că singurul obiectiv asumat a fost unul politic, de
etapă, iar aici cred că avem un câștigător evident, în persoana președintelui
Nicușor Dan care s-a integrat natural printre ceilalți lideri euro-atlantici.
Îi lipsește încă expertiza și experiența din politică externă, însă trebuie să
fim optimiști. Președintele Dan, spre deosebire de Klaus Iohannis, e genul de
om care vrea să învețe și care chiar vrea să-și servească națiunea care i-a
oferit încredere”, mai explică analistul de politică externă.
Șeful statului a dat mâna cu Donald Trump, timp în care au avut o scurtǎ discuție. Cu
ocazia summitului de la Haga, președintele Nicușor Dan a avut discuții
bilaterale cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cu prim-ministrul
Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Keir Starmer, și cu președintele
Republicii Cehe, Petr Pavel.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat semnarea unui acord cu Olanda, în urma căruia România va primi o donație de 18 avioane de vânătoare F-16. Transferul aeronavelor vine în contextul operaționalizării centrului internațional de pregătire a piloților de F-16, situat pe teritoriul României. Centrul a fost inițial creat pentru antrenarea piloților ucraineni, dar și-a extins misiunea și va pregăti piloți din toate țările care operează avioane F-16.
