Politica Ultima Ora

Cât să ne enervăm pe Guvernul cu 5 vicepremieri și de ce mereu miroase a parfum când compari cu mucegai

Cât să ne enervăm pe Guvernul cu 5 vicepremieri și de ce mereu miroase a parfum când compari cu mucegai
Cât să ne enervăm pe Guvernul cu 5 vicepremieri și de ce mereu miroase a parfum când compari cu mucegai

Prezentarea programului de guvernare în plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților înaintea votului pentru învestirea guvernului condus de prim-ministrul desemnat Ilie Bolojan, la Palatul Parlamentului din București, 23 iunie 2025. Inquam Photos / George Călin

Vă salut din nou, sunt Andrei Luca Popescu (ALP), jurnalist și redactor-șef adjunct la Panorama. Acesta este e-newsletter-ul săptămânal „Panorama cu ALP”, la care vă invităm să vă abonați gratuit, pentru a-l primi order pe e-mail.

Vorbim despre cât merită să ne enervăm, dar mai ales să ne calmăm înțelepți, când luăm la bani mărunți guvernul de tip „Frankenstein” al lui Ilie Bolojan, cârpit din patru partide care trebuie să ajungă la compromisuri acceptabile tuturor. Avem și Țoiu, și Moșteanu, avem și cinci vicepremieri – să fie, să nu trebuiască. Dar avem și nesimțirea numirilor PSD și mai ales axioma că orice miroase a parfum, când îl compari cu mucegai. Nu părăsim registrul și vorbim și de Mihail Neamțu, copilul de pripas al AUR, care desenează porcării pe web, apoi le șterge și zice că a glumit.

Nășit timp de o lună, până s-au aliniat toate astrele de partid în zodia lui Nicușor Dan, noul guvern Bolojan mi-a găsit mai puțin inflamat organul enervării pe chestiuni de principiu. Cel mai probabil, mi se trage de la eterna comparație cu răul mai mare, iar turnesolul din furtunoasa eprubetă pe nume România arată că putea fi mult mai rău. Este, deocamdată, singurul mare atu al acestei garnituri de 19 miniștri din pachetul Bolojan: comparația cu ce putea fi mai rău.

Inițial, recunosc că m-am enervat pe „ai noștri”, cei mai apropiați de propriile speranțe de schimbare a politicii românești, adică pe USR. Mi-am abandonat de mult iluziile în privința lor, dar, cumva, tot de la ei am cele mai ridicate pretenții dintre partidele cu aer reformist, pentru că sunt în preajma puterii de niște ani.

Așadar, mi-a crescut pulsul când am văzut că două portofolii extrem de importante și grele pentru poziția României în lume – Externele și Apărarea – au ajuns pe mâna unor buni oșteni de partid, fără nicio înclinare, darămite experiență pe domeniile respective.

Citiți continuarea, pe Panorama.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *