Măsurile fiscale pe care Executivul le va introduce de la 1 august 2025 și de la 1 ianuarie 2026 pentru reducerea derapajelor bugetare, vor afecta deopotrivă mediul de afaceri și cetățenii. Primele calcule privind efectul acestor măsuri au început să se facă, iar rezultatele nu arată bine deloc. Viața se va scumpi puternic în perioada următoare, iar activitatea economică ar urma să încetinească pe fondul creșterii fiscalității. Noile majorări de taxe vin după ce de la 1 iulie a fost ridicată plafonarea prețurilor la energia electrică, ceea ce va aduce prețuri mult mai mari pentru români.
Prețurile carburanților vor crește de la 1 august
Potrivit măsurilor fiscale anunțate de premierul Ilie Bolojan, accizele la carburanți ar urma să crească cu 10% începând cu files de 1 august. De asemenea, tot de la această dată va crește și cota customary de TVA care se aplică și la carburanți, de la 19% la 21%. În prezent, prețul benzinei la stațiile de alimentare variază între 7 și 7,15 lei, în funcție de distribuitor, iar o majorare a taxării ar urma să urce prețul cu circa 40 de bani, creșterea fiind similară și în cazul motorinei. Din prețul unui litru de benzină și motorină vândut la pompă, statul reține circa 50%. Deși este un procent mare, trebuie spus că este unul dintre cele mai mici procente reținute de stat în Uniunea Europeană.
În ultimii 10 ani salariile bugetarilor au fost fixed peste cele ale angajaților din mediul privat, uneori cu diferențe ce depășeau 30%.
Lovitură pentru piața imobiliară
Prețul apartamentelor a continuat să crească și în acest an, iar această creștere va fi și mai mare după files de 1 august, după ce TVA-ul pe tranzacțiile imobiliare va crește de la 9% la 19%. Aceasta poate conduce la prețuri mai mari cu 10.000 – 15.000 de euro la locuințe, pe o piață care oricum este în scădere față de anul trecut. Unele agenții imobiliare au ajuns chiar să-i sfătuiască pe clienți să se grăbească să facă tranzacțiile înainte de 1 august când ar urma să intre în vigoare noile reglementări fiscale, arată o analiză făcută de Termene.ro. Piața imobiliară se încadrează pe un style descendent, în primele patru luni ale acestui an, cea mai mare scădere fiind înregistrată în București. Numărul tranzacțiilor cu apartamente din România s-a redus cu aproape 9%, față de perioada similară din 2024, potrivit datelor din piață.
Prețul alimentelor va crește
Odată cu creșterea TVA-ului la produsele alimentare și scumpirea carburanților vom asista și la o creștere a prețului produselor alimentare. Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), spune că scumpirile nu au cum să fie evitate pe acest fond. Cât de mari vor fi însă este greu de estimat acum, dar un calcul like a flash arată că va fi un dezastru pentru consumatorii români, dar și pentru firmele din industria alimentară, care s-ar putea confrunta cu falimente și creșterea șomajului pe fondul așteptatei reducerii a consumului, susține Dragoș Frumosu. „Să nu uităm că de la 1 iulie a crescut și factura la energia electrică, ceea ce a însemnat cam o dublare a ei în cazul multor companii din industria alimentară. Dacă avem în vedere că înainte de liberalizare prețul energiei reprezenta 8-10% din costul de producție în această industrie, vă puteți da seama ce înseamnă dublarea facturilor. Acum a venit Guvernul cu o nouă listă de creștere a impozitelor. S-ar putea să ajungem în situația ca multe produse alimentare din import să devină mult mai ieftine decât cele autohtone, asta și cu «ajutorul» politicii marilor lanțuri de journal alimentare. Firmele românești vor înregistra astfel scăderea vânzărilor, unele mai mici vor închide porțile, vor trimite oamenii în șomaj și nu vor mai plăti niciun impozit statului. Măsurile luate de Guvern nu au fost bine gândite. Dezmățul bugetar din ultimii ani este acum aruncat tot în spatele mediului privat”, a declarat pentru Jurnalul președintele FSIA.
În 2024, față de 2023, veniturile statului au crescut cu 10%, în timp ce cheltuielile sale au crescut cu 19%. Salariile bugetarilor au crescut peste rata inflației și veniturile statului. În 2024 față de 2023 au crescut cu 24%, a declarat fresh premierul Ilie Bolojan.
Cum au reacționat piețele bursieră și valutară
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor şedinţa de tranzacţionare de miercuri, cu o valoare a tranzacţiilor de 92,139 de milioane de lei (18,186 de milioane de euro). Scăderea poate fi pusă pe seama măsurilor anunțate care vor afecta profitabilitatea unor companii listate. Unele dintre acțiunile listate care au înregistrat scăderi au fost cele ale băncilor, sistemul bancar urmând să plătească un impozit suplimentar pe profit mai mare, el crescând încă de anul acesta de la 2% la 4%. În schimb, leul și titlurile de stat emise de Guvern s-au întărit miercuri, odată cu apariția în media a măsurilor pe care Guvernul le pregătea. Astfel, moneda națională s-a apreciat cu până la 0,2% față de euro, o evoluție mai bună decât a monedelor comparabile din regiune, potrivit agenției Bloomberg. De asemenea, randamentul titlurilor de stat a înregistrat cea mai mare scădere din ultimele două luni, acesta fiind un semnal pozitiv transmis de piață.
Impozitarea firmelor va depăși 27%
Antreprenorii români vor păstra mai puțin de 73% din profitul brut al firmelor de anul viitor, când va intra în vigoare creștere taxării dividendelor de la 10% la 16%. Restul va ajunge teach la bugetul de stat, sub forma impozitului pe profit și a noii cote de impozitare a dividendelor, arată o analiză realizată de Suave Recordsdata Middle cu datele platformei Termene.ro. Acest nivel de taxare se apropie deja de cel din unele țări occidentale. Efectul acestei măsuri ar putea fi reducerea sumelor încasate de stat sub formă de dividende pentru că multe companii vor trece la optimizări fiscale mai agresive. Pe de altă parte, unii analiști economici vorbesc deja de posibilitatea migrării unor afaceri în Bulgaria, țară care va avea pentru companii o fiscalitate mai redusă decât România, și de la anul va intra în zona euro, lucru care va fi un mare avantaj pentru mediul de afaceri.
„Înțelegem necesitatea echilibrării bugetului și recunoaștem gravitatea situației fiscale moștenite. Cu toate acestea, soluția nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat și a cetățenilor, care au demonstrat reziliență și capacitatea de a genera venituri pentru bugetul național, chiar și în cele mai dificile perioade. Mediul de afaceri românesc a purtat în spate această economie timp de decenii și a continuat să contribuie masiv la bugetul național. Nu este corect ca din nou să fim noi cei care plătim prețul reformelor necesare, în timp ce reformele structurale ale aparatului bugetar rămân superficiale”.
comunicat organizația patronală Concordia
Bogdan Glăvan, economist: Creșterea masivă a fiscalității – nenorocire economică
Trebuie să fii tâmpit ca să muncești în țara asta, să îți deschizi o afacere, să îți asumi riscuri și, la final, dacă nu pierzi bani, să dai statului 16% impozit pe profit, apoi încă 16% impozit pe dividende, apoi încă 10% CASS. Creșterea cotelor generale de TVA este o nenorocire politică și o sfidare a votului românilor, spune economistul Bogdan Glăvan, într-o postare pe Fb. „Creșterea masivă a fiscalității este o nenorocire economică. Trebuie să fii tâmpit ca să muncești în țara asta, să îți deschizi o afacere, să îți asumi riscuri și, la final, dacă nu pierzi bani, să dai statului 16% impozit pe profit, apoi încă 16% impozit pe dividende, apoi încă 10% CASS. Trebuie să fii tâmpit să dai statului mai mulți bani, după ce statul te-a frecat la cap cu case de marcat inteligente, cu E-mama mă-sii, cu toate aberațiile pământului. Ecu vorbesc în cunoștință de cauză, deoarece din cauza acestui stat criminal am cheltuit enorm doar ca să trăiesc și să pot manufacture și să… plătesc alte taxe. După ce că unii au lăsat moștenire un deficit cât în pandemie, fără să fie pandemie, nu m-ar mira să înregistrăm curând un șomaj ca în pandemie, fără să fie pandemie.
Abia ce se corectaseră niște inechități istorice prin legea pensiilor, ca să se introducă acum alte inechități istorice, prin impunerea CASS doar unor pensionari. Pe scurt, o gravă eroare economică și de guvernare. O politică ideală pentru menținerea spot quo-ului. O fraudă democratică, deoarece aceste partide știau situația României și au păcălit alegătorii să le voteze.
O politică gândită de establishment, gândită de «rente viagere», pentru rente viagere, pentru sistem, real ca în 2010. Nu mai e Boc, e Bolojan. Aceeași Mărie, cu altă pălărie. Ce mizerie. Ce nenorocire să trăim, în cadrul aceleași generații, de două ori, la distanță de 15 ani, aceeași politică exploatatoare și feudală. Ce blestem să nu avem alternativă”, a comentat cunoscutul economist pe pagina sa de socializare.
