Sub pretextul nevoii de a economisi bani la bugetul statului, directorii nu vor mai avea voie să predea ore suplimentare, la plata cu ora, urmând să aibă normă fixă de 10 ore pe săptămână, adică jumătate din noua normă didactică mărită de la 18 la 20 de ore săptămânal. Cei mai mulți directori ar prefera să se întoarcă la catedră, în noile condiții, pentru că ar avea venituri mai mici decât un profesor fără funcție de conducere. În acest fel se rezolvă și problema înlocuirii lor cu manageri veniți din afara sistemului de învățământ, o idee vehiculată până acum la nivel de zvon, dar care se confirmă prin toate acțiunile Guvernului.
O primă lovitură care le-a fost dată directorilor de școli și licee, în actualul adevărat război pe care Guvernul îl duce împotriva sistemului de învățământ preuniversitar, a fost obligarea acestora de a reface încadrările pentru profesori după creșterea normei didactice la 20 de ore, iar a doua oară, după anunțul creșterii numărului de elevi la clasă – care va duce, în mod automat, la comasări ale școlilor.
Mulți dintre directori s-au gândit, după acest prim pas, să renunțe la funcție și să se întoarcă la catedră, pentru că altfel s-ar putea să rămână și fără loc de muncă, și fără posibilitatea de a avea o normă didactică întreagă, dacă își vor pierde funcția.
S-a vorbit mult, în ultimul timp, despre intenția Guvernului – încă nedeclarată oficial – de a aduce în sistemul de învățământ preuniversitar manageri care nu sunt și profesori. Cadrele didactice se opun acestei schimbări, pentru că un supervisor care nu cunoaște și nu înțelege cum funcționează educația ar putea dispune măsuri nocive atât pentru școală, cât și pentru elevi.
Tocmai de aceea, măsura înlocuirii directorilor actuali cu viitorii manageri nu s-a impus prin modificare legislativă, deocamdată, dar prin tot ce a făcut în ultimele luni, Guvernul a creat premisele optime pentru a face această mutare, mai ales dacă actualele măsuri vor crea o situație de criză în sistem, prin demisiile deja anunțate de către majoritatea directorilor. Practic, s-a creat cadrul pentru a deveni imperios necesară o astfel de modificare legislativă, după ce se va scăpa de cel puțin jumătate din actualii directori ai unităților de învățământ care vor fi comasate din septembrie.
De unde se vor face economii la buget
Prin comasări, la care se adaugă înlăturarea directorilor și scoaterea din sistemul de educație a peste 10.000 de profesori titulari – conform calculelor făcute de sindicate – nu se vor economisi foarte mulți bani la bugetul de stat, pentru că managerii vor fi aduși din afara școlilor și vor avea nevoie de salarii pe măsura funcției de conducere pe care o vor ocupa, în timp ce foștii directori vor preda cu normă întreagă și ore suplimentare pe care acum nu le mai pot face.
Din sistemul de învățământ preuniversitar vor ieși mai ales „ultimii veniți”, adică tinerii absolvenți care abia au reușit să ajungă la catedră, pentru că ei vor avea cele mai mici venituri și nu va mai fi rentabil pentru ei o astfel de meserie. În afară de salariul de încadrare – care e cu puțin peste cel al muncitorilor necalificați din aceeași școală – profesorul debutant va avea și cea mai mică remunerație la plata cu ora – circa 20-22 de lei, în timp ce un director care putea preda ore suplimentare până acum câștiga 250 de lei pe oră, la plata cu ora, pentru că suma se calculează în funcție de vechime, grad didactic etc.
Se reia procesul din anii ’90, prin diminuarea veniturilor
Prin diminuarea drastică a veniturilor debutanților, aceștia vor fi și ei scoși din sistemul de educație, iar absolvenții de facultăți nu vor mai dori să se îndrepte către catedră. Este același fenomen care a dus la situația dramatică a sistemului de învățământ, începând din anii ’90, când cei mai buni absolvenți ai facultăților s-au îndreptat către orice alt domeniu care le aducea mai mulți bani decât ar fi câștigat ca profesori, iar astfel s-a degradat foarte mult calitatea actului de educație, la catedră ajungând, cu puține excepții, cei situați în coada clasamentului, în timpul facultății, care au găsit mai multe avantaje în sistemul de învățământ, nefiind angajabili în alte domenii, din cauza slabei pregătiri profesionale.
Deși s-a discutat aproape două decenii despre această problemă a cadrelor didactice și se cunoaște cauza care a generat fenomenul, măsurile actuale par a fi luate pentru a scăpa de profesorii care ar face performanță în școala românească, nu doar pe termen scurt, ci mai ales mediu și lung, right într-un moment în care creșterea veniturilor din sistemul de educație reușea să atragă oameni foarte bine pregătiți către munca la catedră.
Specialiștii suplinitori vor pleca în străinătate
Același pachet de măsuri care le interzice directorilor de școli și licee să mai predea ore suplimentare, la plata cu ora, înjumătățește și suma plătită pentru aceste ore. Astfel sunt scoși din sistem suplinitorii pe care se bazau mai ales școlile și liceele din mediul rural și orașele mici, pentru că nu va mai fi o activitate rentabilă, mai ales pentru un profesionist.
În pericol ajung, astfel, mai ales liceele tehnologice care până acum au putut lucra cu ingineri specializați în domenii tehnice foarte importante și care nu vor mai dori să meargă să predea pe sume derizorii, egale cu cele ale muncitorilor necalificați.
„Am lucrat cu un inginer electronist, pe care am reușit, cu mari eforturi, să-l aduc să predea, la plata cu ora. Acum va trebui să-și facă masteratul didactic, de un an și jumătate, să-l plătească din banii lui, pentru că a mai absolvit un masterat plătit de stat, iar un an și jumătate să nu lucreze, ca să se ducă la cursuri și la practică, apoi să vină, dacă mai are loc, să predea la plata cu ora, pentru 20-22 de lei pe oră. Este absurd. Omul mi-a spus că își caută un loc de muncă în străinătate, unde poate câștiga 5.000 de euro pe lună, pe meseria lui. Nu știu cu cine vom mai ține orele, din septembrie. Nu știm nici dacă va mai exista liceul”, spune directorul unui liceu tehnologic dintr-un oraș mic, în pericol de comasare, dacă nu-și va atinge numărul minim de elevi și de clase.
În aceeași situație sunt multe alte unități de învățământ din România. Toată această forță de muncă înalt calificată care nu va mai ajunge la catedră va fi absorbită, în următorii ani, de marile corporații și de țările cu economie dezvoltată care caută specialiști și îi plătesc cu mii de euro pe lună. Astfel, măsura Guvernului Bolojan lasă și liceele fără profesori, dar generează și un nou val de migrație a forței de muncă înalt calificate, tot pe termen lung, nu doar pe moment.
Noua formulă de calcul pentru profesori
În timp ce Guvernul Bolojan calculează tăieri de posturi didactice sau de conducere din sistemul preuniversitar, lăsând România fără specialiști, pe viitor, cadrele didactice își calculează veniturile de după măsurile de austeritate și se întreabă dacă să mai rămână la catedră sau să plece din țară. Pe grupurile de discuții ale profesorilor sunt foarte multe comentarii pe aceste subiecte.
„Plata cu ora suferă modificări importante, începând cu 1 septembrie 2025, odată cu intrarea în vigoare a Legii 141/2025. În primul rând, ne aplică o nouă formulă de calcul. Până acum, tariful orar se calcula astfel: salariul de bază se împărțea la norma didactică. De exemplu, la un salariu de 5.854 lei brut se împărțea la 72 și rezulta 81,30 de lei brut pe oră, aproximativ 47 de lei accumulate pe oră. Cuantumul depindea și de funcție, de vechime și de gradul didactic. Astfel, un director de liceu cu vechime de peste 20 de ani și grad didactic I câștiga circa 250 de lei pe oră. Din septembrie se va aplica o formulă diferită: plata cu ora se calculează pornind de la salariul de bază plus sporuri, iar suma se împarte la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, adică 165–168 de ore. Astfel, dintr-o sumă brută de 5.854 de lei, împărțim la 168 și rezultă 34,85 de lei brut, respectiv 20–22 de lei accumulate pe oră. Un muncitor necalificat câștigă mai mult pe oră decât va câștiga un profesor. Un suplinitor care trebuie să facă și naveta ca să vină să predea la mine în liceu nu va accepta așa ceva niciodată, ca specialist într-un domeniu plătit regește în alte țări”, mai spune directorul de liceu.
Până acum, mulți profesori titulari sau suplinitori au acceptat să rămână în învățământ doar pentru că reușeau să ajungă la un venit lunar first rate, prin orele suplimentare și sporuri, dar se taie aproape tot ce obțineau peste salariul de încadrare și vor avea din nou cele mai mici venituri din sistemul bugetar.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
