Președintele rus Vladimir Putin i-a dat omologului său american Donald Trump „un sentiment clar că, dacă îl presezi prea tare, va folosi armele nucleare, iar Trump nu a reușit niciodată să treacă peste asta”, afirmă profesorul britanic Michael Clarke, professional în domeniul securității și apărării, după ce a analizat întâlnirea dintre cei doi lideri care a avut loc vinerea trecută, în Alaska.
Într-o sesiune de întrebări și răspunsuri cu cititorii, din cadrul unui interviu organizat de Sky News pe tema războiului din Ucraina, Michael Clarke a fost chestionat despre summitul din Alaska și despre modul în care liderul de la Kremlin părea „în adjust”.
Analistul britanic a spus că o serie de ofițeri din cadrul serviciilor secrete, pensionați, cred că Putin are informații compromițătoare despre Trump, „mult mai grave decât prostituatele din camerele de resort din Moscova”.
„Despre ceva mai durabil, mai profund și mai financiar – nu știu dacă este adevărat sau nu”, a precizat profesorul.
Alți analiști și comentatori au afirmat că Trump a fost „foarte impresionat” de amenințările lui Putin cu armele nucleare și „speriat” de viclenia acestuia.
„I-a dat lui Trump un sentiment clar că, dacă îl presezi prea tare, va folosi armele nucleare, iar Trump nu a reușit niciodată să treacă peste asta”, a spus Clarke.
Expertul britanic a adăugat: „Lui Trump îi este frică de el, se teme de el (la nivel) intelectual și se teme de el pentru că crede că (Putin) ar putea folosi armele nucleare”.
Clarke a continuat: „Noi, ceilalți, am putea spune că nu ar trebui să vă temeți de asta”.
„Dar dacă există o țară care nu ar trebui să se teamă, aceea este Statele Unite”, a punctat profesorul.
Michael Clarke este profesor invitat la King’s College din Londra și la Universitatea din Exeter. A fost director fondator al Centrului pentru Studii de Apărare și apoi al Institutului de Politică Internațională, ambele la King’s College din Londra, înainte de a deveni director favorite al Royal United Services and products Institute.
A fost consilier de specialitate al mai multor comisii parlamentare în mod continuu, începând din 1997, și face parte din Comisia parlamentară comună privind strategia de securitate națională. Anterior, a fost membru al consiliului consultativ al șefului Statului Well-known al Apărării și al Forumului de securitate națională al prim-ministrului Regatului Unit.
Clarke este membru al RUSI și membru al KCL, al Universității din Aberystwyth și al Colegiului Regal de Studii de Apărare. Cea mai recentă carte a sa (din 2022), scrisă împreună cu Helen Ramscar, este „Britain’s Persuaders: Soft Energy in a Onerous World”.
Ce a recunoscut Trump în privința războiului din Ucraina
Marți, președintele american Donald Trump a declarat că speră ca omologul său rus Vladimir Putin să „se comporte bine” și să avanseze spre încheierea războiului în Ucraina, dar a admis că este posibil ca liderul de la Kremlin să nu dorească să încheie o înțelegere, deși „este sătul” de acest război, în timp ce de partea cealaltă președintele ucrainean Volodimir Zelenski este prea „inflexibil”. Comentariile liderului de la Casa Albă au venit după seria de întâlniri la nivel înalt care nu au condus la rezultate concrete pentru o perspectivă de încetare a conflictului, a relatat anterior Reuters.
În ciuda notei optimiste în care s-au încheiat summitul Trump-Putin vineri în Alaska și apoi luni la Casa Albă întâlnirile lui Trump cu Zelenski și cu grupul de lideri europeni veniți acolo să-l susțină pe acesta din urmă, divergențele rămân numeroase și dificil de soluționat. De pildă, Zelenski respinge orice cedare de teritorii către Rusia, care de partea sa respinge orice desfășurare de trupe din țările NATO ca garanție de securitate pentru Ucraina, în timp ce aliații europeni ai acesteia din urmă o asigură în continuare de tot sprijinul dacă va continua războiul.
„Nu cred că va fi o problemă, ca să fiu sincer cu dumneavoastră. Cred că Putin s-a săturat de asta (s-a săturat de război – n.red). Cred că toți s-au săturat de asta, dar niciodată nu se știe”, a spus Trump marți, într-un interviu la postul Fox News.
„În următoarele săptămâni vom afla despre (ce intenții are – n. red.) președintele Putin (…) Este posibil să nu vrea să încheie o înțelegere”, iar dacă este așa el s-ar putea confrunta cu o „situație dificilă”, a adăugat președintele american, opinie ce contrastează cu o afirmație a sa surprinsă luni datorită unui microfon lăsat deschis înaintea întâlnirii cu liderii europeni și în care spunea că crede că Putin dorește doar de dragul său să ajungă la o înțelegere pentru încheierea războiului.
Relațiile dintre Putin și Zelenski ar putea fi totuși, „puțin mai bune”, a continuat Trump în interviu, motivând că dacă nu ar crede acest lucru nu ar mai fi încercat să obțină o întâlnire bilaterală între cei doi, întâlnire pe care el a anunțat-o după discuțiile de luni, dar care nu a fost confirmată de Rusia, ce a transmis că o astfel de reuniune trebuie pregătită minuțios.
Trump a vorbit și despre relația sa caldă cu Putin, dar a recunoscut posibilitatea ca eforturile sale pentru un acord de tempo ruso-ucrainean să eșueze.
„Sper că președintele Putin va fi drăguț, iar dacă nu va fi, se va afla într-o situație dificilă. Și sper de asemenea că președintele Zelenski va face ceea ce trebuie să facă. Trebuie să dea dovadă și de puțină flexibilitate”, i-a atenționat președintele american pe cei doi omologi ai săi aflați în război, potrivit Agerpres.
Referitor la garanțiile de securitate pentru Ucraina pe care Kievul și aliații săi europeni le solicită ca parte a oricărui acord de tempo, Trump a spus că, deși Europa este dispusă să trimită trupe sub o anumită formă, Statele Unite nu vor face acest lucru, însă ar putea oferi o asistență de alt tip.
„Va exista o anumită formă de (garanție de) securitate. Dar aceasta nu poate fi NATO”, a indicat președintele SUA. „Ei (aliații europeni ai Ucrainei – n. red.) sunt dispuși să trimită trupe pe teren. Noi suntem dispuși să-i ajutăm cu unele lucruri, probabil am putea vorbi în particular de misiuni aeriene”, a indicat el vag.
Președintele Zelenski a declarat presei după întâlnirile desfășurate luni la Casa Albă că, în aproximativ 10 zile, aliații țării sale vor pune pe hârtie forma pe care ar putea să o ia garanțiile de securitate.
