Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declara recent că România are aproape 700.000 de companii full of life fără cont bancar, după care ulterior a revenit asupra cifrei: 500.000 de firme, dintre care 300.000 sunt „în adormire” de cinci ani. Acum Guvernul a ales să penalizeze la grămadă toate societățile cu răspundere limitată prin majorarea substanțială a capitalului social, dar ignoră că apariția acestei situații a fost facilitată și de legislația care este foarte îngăduitoare cu cei care își abandonează firmele, pentru că nu există sancțiuni prevăzute. Ultimele date arată că spiritul antreprenorial al românilor a început să se tocească, iar noile lovituri pregătite de Guvernul Bolojan la adresa sectorului de IMM-uri va accelera, cu siguranță, acest fenomen.
„Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar, nu au un cont în bancă, iar multe dintre acestea au datorii cumulate de peste 1,7 miliarde de lei către stat (…) Ponderea companiilor care nu au relaţii cu nicio bancă şi nu fac niciun rulaj prin bănci este extrem de mare, dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic, aproape jumătate din companiile full of life nu au un card bancar”, a declarat pe files de 13 august ministrul. Peste câteva zile, acesta revine într-o postare pe Fb cu alte cifre legat de firmele indolent – cu vreo 200.000 mai puțin – care creează competiție neloială pentru antreprenorii care muncesc şi „își plătesc taxele la zi”.
Legislație „dubioasă”
Marcel Vulpoi, cofondator al firmei Vulpoi & Toader Administration (VTM), companie lider de piață pe segmentul de servicii mix de contabilitate şi consultanță de industry, spune că numărul mare de firme indolent este cauzat de lipsa unor sancțiuni serioase pentru cei care își abandonează firmele. „Din păcate, noi avem o legislație foarte dubioasă când vine vorba de intervenție și firme indolent. O grămadă de firme sunt indolent, de fapt sunt abandonate, acesta este termenul corect. Mulți au abandonat societățile fără să facă minima diligență să le închidă. Nu există sancțiuni semnificative pe această direcție”, a declarat pentru termene.ro Marcel Vulpoi, care este și vicepreședinte al Uniunii Patronatului Român (UNPR).
Avalanșa de modificări fiscale, o problemă
Pe de altă parte, acesta recunoaște că numărul mare de modificări fiscale din ultima vreme i-a luat pe nepregătite pe mulți antreprenori. „După valul antreprenorial, în care toată lumea generation stimulată să facă afaceri, acum cumva e un setback, dar destul de violent. Nu există ideea aceasta de dialog, problema mare este că nu se calculează impactul unor măsuri. Adică se calculează pur și simplu prin prisma banilor pe care trebuie să îi aducem suplimentar la buget și nu al impactului macroeconomic, cum este afectat sectorul sau sectoarele converse impactate de măsurile respective”, spune omul de afaceri.
Cifrele de la Finanțe, puse sub semnul întrebării
Florin Duma, președintele IMM România, spune că el nu crede că atât de multe firme din România nu au cont bancar, potrivit analizei realizate de termene.ro. „Faptul că jumătate din companiile full of life nu au cont bancar nu cred că este accurate. Corect poate ar fi fost: jumătate din companiile full of life nu utilizează în mod frecvent un cont bancar. Asta se poate întâmpla, în relaxation, este de discutat… (…) poate sunt 700.000 de firme care nu operează prin bancă, ceea ce este cu totul altceva”, a declarat pentru termene.ro Florin Duma. În opinia lui, acest lucru este posibil, în special, în cazul microîntreprinderilor sau când vorbim de „tot felul de magazinașe care lucrează doar cu cash”.
IMM România a solicitat Guvernului lansarea unui pachet pentru susţinerea IMM-urilor care constituie un part elementary pentru antreprenori, în condiţiile afectării activităţii acestora de măririle de taxe şi impozite din Pachetul I de reforme.
Concurența neloială lovește puternic
Reprezentanții IMM România atrag atenția cu privire la practicile de prestare a serviciilor fără înregistrare fiscală, care produc pierderi semnificative la bugetul de stat și generează o concurență neloială în piață. Fenomenul se manifestă în sectoare precum Transporturi, Service și reparații auto, HoReCa, Construcții sau Servicii de înfrumusețare corporală. Patronatul a făcut publice o serie de propuneri de măsuri de relansare economică. Astfel, fiecare sector are un proiect propriu de stopare a prestărilor nefiscalizate, adaptat specificului domeniului, obiectivul fiind eliminarea concurenței neloiale, creșterea gradului de conformare fiscală, protejarea consumatorilor prin asigurarea calității și siguranței serviciilor. Propunerile IMM România privind măsurile de relansare economică au ca scop să ajute firmele, în contextul în care Guvernul Bolojan a mărit fiscalitatea pentru mediul de afaceri, nefiind luată nicio măsură de sprijin pentru antreprenori, după cum susțin membrii patronatului. Printre acestea se numără reducerea sarcinilor administrative, debirocratizarea, digitalizare sau stoparea de prestări de servicii de către entități neînregistrate fiscal.
Dispar mai multe firme decât se înființează
Conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), pentru prima dată după mulți ani, în România au dispărut mai multe firme decât s-au înființat. În 2024 au fost radiate 59.056 de firme, cu 23,41% mai multe decât în 2023. De asemenea, numărul firmelor dizolvate a crescut cu 18,38%, ajungând la 46.205. În ceea ce priveşte insolvenţele, 7.294 de firme şi PFA au intrat în această procedură în primele 11 luni ale anului 2024, în creştere cu 19,95% faţă de aceeaşi perioadă din 2023.
Atât în anul 2024 (124.898 de înmatriculări vs 146.297 de înmatriculări în 2023), cât și în primul trimestru din 2025, dinamica privind înmatriculările este negativă, potrivit celor mai recente date oferite de ONRC, înregistrându-se o scădere de 8,83%. În perioada 1.01.2025 – 30.04.2025, au fost înregistrate 44.867 de înmatriculări, în scădere comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când au fost 49.210 înmatriculări.
