Ministerul Finanțelor a publicat joi seară în dezbatere publică proiectul de lege revizuit cu noile taxe care vor intra în pachetul 2 de măsuri fiscale. Acestea prevăd creșterea valorii impozabile a locuințelor și terenurilor deținute de persoane fizice, un capital minim necesar de 500 de lei pentru societățile cu răspundere limitata (SRL) care au o cifră de afaceri nete de 400.000 de lei, creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente și multe alte schimbări pentru firme și persoane fizice.
- Consultă integral proiectul de lege cu noile măsuri fiscale din pachetul 2
Acest proiect de lege este unul dintre cele șase acte normative din pachetul 2 de măsuri pentru care Guvernul Ilie Bolojan își va asuma răspunderea în Parlament săptămâna viitoare. Toate cele 6 proiecte de legi urmează să fie adoptate vineri, 29 august de către Guvern.
Acest proiect de lege este varianta revizuită a proiectului scos în consultare publică în knowledge de 14 august de Ministerul de Finanțe și vă prezentăm în cele ce urmează principalele măsuri propuse acum.
Cum vor crește taxele și impozitele locale la clădirile și terenurile deținute de persoane fizice
Proiectul propune instituirea de norme intermediare în domeniul impozitului pe clădiri și al impozitului pe teren, până la implementarea evaluării în masă a bunurilor imobile ce fac obiectul impozitării utilizandu-se Sistemul informatic dedicat în acest sens.
Acest sistem informatic se preconizează că ar putea să furnizeze în anul 2026 valori de utilizat pentru determinarea bazei fiscale aferente anului 2027.
„Astfel, ca parte a unei treceri în mod etapizat către utilizarea valorii de piață, spre a se obține o valoare impozabilă apropiată de valoarea de piață, se instituie norme aplicabile în anul 2026 prin care să se reglementeze în raport de prevederile actualului cadru factual prevăzut de Titlul IX – Impozite și taxe locale din Codul fiscal, în sensul unei adaptări a mecanismului de stabilire a impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, precum și a celui din domeniul impozitului pe teren”, se arată în nota de fundamentare.
În acest sens, proiectul de lege modifică articolul 457 din Codul Fiscal care vizează modul de calcul al impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice.
Creștere de aproape 2 ori a valorii impozabile
În prezent, pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii.
Ministerul de Finanțe propune majorarea valorii impozabile a locuințelor la care se aplică taxa pe proprietate.
Spre exemplu, în cazul unei clădiri construite din materiale durabile, cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire valoarea impozabilă va crește de la 1.492 de lei/mp cât este în prezent la 2.677 de lei/mp.
În cazul unei clădiri similare, dar care nu deține instalații mai sus amintite, valoarea impozabilă va crește de la 894 de lei/mp în prezent la 1.606 de lei/mp.
Prin proiectul de lege se revizuiește și prevederea privind reducerea coeficientului de corecție în cazul situațiilor vizând apartamentele amplasate într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, dat fiind faptul că abordarea nu se mai justifică în raport de contextul proper privind trecerea la sistemul de impozitare la valoarea de piață.
Pe de altă parte, în contextul dat, în anul 2026 urmează a se aplica nivelurile prevăzute în mod sure pentru fiecare impozit/taxă în parte, astfel cum sunt reglementate prin prezentul proiect, fără a mai fi cazul adoptării de hotărâri ulterioare la nivel local cu privire la o actualizare suplimentară în raport de rata inflației, se mai arată în nota de fundamentare.
Mașinile vor fi impozitate după principiul „poluatorul plătește”
Proiectul propune un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”.
În urma unui studiu elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, au fost făcute propuneri de impozitare luându-se în calcul capacitatea cilindrică și norma de poluare.
Formula de calcul se aplică primelor decide categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică:
- Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv;
- Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 1.600 cm3;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 și 2.600 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 și 3.000 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3;
- Autobuze, autocare, microbuze;
- Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv.
Pentru fiecare categorie de mijloc de transport cu tracțiune mecanică se diferențiază un impozit în funcție de două criterii: capacitate cilindrică (în lei/200 cm3) și norma de poluare.
Sunt 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km).
Astfel, pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare 1,6-2,0 litri, cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213 lei și 267 lei.
„Metoda de calcul a valorii unitare are la bază modelul Bulgariei, mannequin în cadrul căruia sunt utilizate 3 criterii: puterea autovehicului, vechimea și norma de poluare. Totodată, s-a ținut cont de faptul că valoarea venitului brut per-capita în Bulgaria era, în anul 2022 (knowledge realizării de către BM a studiului ce stă la baza propunerii formulate), cu aprox. 20% mai mică decât valoarea venitului brut per-capita în România”, se arată în nota de fundamentare.
Pentru fiecare dintre cele două criterii (capacitate cilindrică și norma de poluare) se utilizează coeficienți de ajustare cu valori cuprinse între 1,3 și 0,95, coeficienți care se aplică valorilor unitare stabilite pentru fiecare categorie de vehicul în parte.
Impozitele cele mai mici vor fi pentru mașinile electrice şi vor creşte cu cât autoturismul poluează mai mult.
În cazul autovehiculelor electrice, impozitul pe mijloacele de transport este în valoarea de 80 lei/an.
Firmele fără cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive
Firmele care nu au un cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a trezoreriei statului vor fi declarate inactive, aceste informații financiare fiind thoughtful de acum la fel de importante ca lipsa sediului social, lipsa organelor statutare sau a duratei de funcționare a societății, care la rândul lor constituie motive de inactivitate fiscală.
De asemenea, se propune ca nedepunerea în termen de 5 luni de zile de la împlinirea termenului factual, a situațiilor financiare anuale, să constituie condiție de declarare ca inactiv a persoanei juridice întrucât, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, aceste situații trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a altor informații referitoare la activitatea desfășurată.
În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntara (la Oficiului Național al Registrului Comerțului).
În cazul în care inactivii care depășesc perioada maximă reglementă nu se reactivează, li se va solicita de către ANAF dizolvarea. De asemenea se instituie unele măsuri tranzitorii care stabilesc regimul contribuabililor/plătitorilor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare sau mai mică de 3 ani.
Firmele nou înființate, obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile
Proiectul introduce modificări și la legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în
numerar. Astfel, toate firmele vor fi obligate să dețină un cont de plăți în România pe toată durata desfășurării activității.
Firmele nou înființate vor fi obligate să deschidă un cont de plăți în termen de most 60 de zile lucrătoare de la knowledge înființării.
Nerespectarea de către firme a obligațiilor referitoare la deschiderea și deținerea unui cont de plăți va fi incriminată drept contravenție.
Prestatorii de servicii de plată care furnizează servicii în România vor fi obligați de a deschide cont atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice, la cerere, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Aceste obligații legale vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Pentru înființarea unor noi SRL-uri e nevoie de capital minim de 500 de lei
Pentru creșterea responsabilității juridice a societăților cu răspundere limitata (SRL) față de creditori, capitalul social necesar acestor firme se va modifica astfel:
- a) în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă sub 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 500 lei;
- b) în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei.
În cazul societăților cu răspundere limitata nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 de lei.
Nivelul capitalului social a fost stabilit in funcție de contravaloarea salariului mediu (aproximativ 5.000 lei).
De asemenea se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la knowledge intrării în vigoare a prezentei legi.
După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate.
Noi reguli la impozitarea veniturilor din chirii: Cotă forfetară de 30%
Ministerul propune modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități independente obținute ca urmare a prestării de servicii de cazare, în sensul eliminării modalității de stabilire a venitului safe anual pe bază de normă de venit, inclusiv renunțarea la posibilitatea de a opta pentru determinarea venitului safe anual în sistem exact.
În schimb propune introducerea unei noi modalități de determinare a venitului safe prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual.
Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal.
Pentru determinarea venitului safe contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă.
Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului safe anual, fiind impozit final.
Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.
Pentru aceste venituri contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii potrivit prevederilor Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activități independente.
Aparat de marcat și bon fiscal, obligație la închirierea locuinței pe termen scurt
Același regim fiscal (cotă forfetară de 30%) se va aplica și proprietarilor persoane fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt (adică pentru o perioadă neîntreruptă de most 30 de zile pentru aceeași persoană, într-un an) a camerelor situate în locuinţe proprietate personală.
Persoanele fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală vor avea obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu aceste aparate, pe care să le înmâneze clienților, potrivit unei alte schimbări propuse.
Praguri maxime pentru eșalonarea la plată
Proiectul prevede reglementarea unor condiții pentru eșalonarea la plată, în formă simplificată. În cazul persoanelor juridice, vor putea beneficia de eșalonarea simplificată doar cele care au fost înființate cu minimal 12 luni înainte de depunerea cererii.
Va fi instituit un plafon maxim pentru acordarea eșalonării simplificare, astfel:
- În cazul persoanelor fizice, eșalonarea la plata în forma simplificata va fi acordată pentru pentru obligații mai mici de 100.000 lei;
- În cazul asocierilor fără personalitate juridică, eșalonarea la plata în forma simplificata va fi acordată pentru pentru obligații mai mici de 100.000 lei;
- În cazul persoanelor juridice, eșalonarea la plata în forma simplificata va fi acordată pentru pentru obligații mai mici de 400.000 lei.
În prezent există reglementat un plafon minim. Astfel, eșalonarea la plată nu se acordă pentru: obligațiile fiscale mai mici de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică și 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.
Reglementări la vânzarea online a bunurilor confiscate sechestrate de Fisc
Proiectul prevede introducerea unui nou articol prin care să se reglementeze principiile vânzării la licitație, prin mijloace electronice, a bunurilor sechestrate de către Fisc.
Cum va fi făcută vânzarea la licitație, prin mijloace electronice, de către organele fiscale:
- Termenul de efectuare a publicității vânzării bunurilor va fi de cel puțin 10 zile.
- Vor fi afişate informațiilor pentru efectuarea publicității bunurilor, inclusiv descrierea lor sumară, precum și fișiere media relevante pentru vizualizarea acestora, prețul de evaluare ori prețul de pornire al licitației
- Persoanele interesate vor avea posibilitatea de a viziona bunurile, la o knowledge și într-un interval orar stabilit pe platforma de licitații electronice;
- Perioada de organizare a licitației va fi între 5 şi 30 de zile, prin platforma de licitații electronice
Prevederile privind vânzarea la licitație a bunurilor sechestrare, prin mijloace electronice se aplică și pentru valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului.
Obligaţii la plata cu cardul
Toți comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardurile de debit, de credit rating sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.
Va fi eliminat pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit rating sau preplătite pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, oferind posibilitatea posesorilor de carduri, în contextul proper, dominat de digitalizare, de a utiliza acest mijloc de plată la un număr mai mare de operatori economici.
Este stabilită knowledge de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi, respectiv 1 ianuarie 2026.
Impozitul minim pe cifra de afaceri este eliminat
Proiectul prevede abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru stabilirea impozitului pe revenue datorat, începând cu anul fiscal 2026. Impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și seek natural – ICAS, se aplică până la 31 decembrie 2025 /ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026, se arată în nota de fundamentare.
Pentru anul fiscal 2026, proiectul propune calificarea cheltuielilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielilor de administration, consultanță, efectuate cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, ca fiind nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal. Aceasta în cazul în care ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor înregistrate de contribuabil este mai mare de 1%.
Nu intră sub incidența acestui regim fiscal, cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, administration, consultanță care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor, și alte asemenea, înregistrate în România.
Noi reglementări la calculul CASS pentru venituri din activităţi independente
Proiectul propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 72 de salarii minime brute pe țară. Prevederea se aplică pentru veniturile realizate începând cu knowledge de 1 ianuarie 2026.
La stabilirea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, în limita plafonului anual de 72 de salarii minime brute pe țară garantate în plată, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe țară stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la knowledge de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului, indiferent dacă în cursul aceluiași an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară.
„Măsura are ca scop și reducerea decalajului de taxare a muncii între veniturile din activități independente și veniturile din salarii și asimilate salariilor”, se precizează în nota de fundamentare.
Proiectul mai propune ca salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, luat în calcul la stabilirea venitului obţinut din activități independente, să fie cel în vigoare la knowledge de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului.
Proiectul prevede ca la stabilirea nivelului normei anuale de venit să fie avut în vedere nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la knowledge de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului.
Având în vedere posibilitatea ca nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la knowledge de 1 ianuarie să fie diferit de cel de la knowledge stabilirii normelor anuale de venit, direcțiile finanțelor publice vor stabili nivelul normei anuale de venit prin înmulțirea acestui indicator cu un număr care nu poate fi mai mic decât 12.
„Spre exemplu: 12xSMB, 12,5XSMB ș.a.m.d. unde SMB reprezintă salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la knowledge de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului), nu ca valoare absolută cum se stabileşte în prezent”, se arată în nota de fundamentare.
„Măsura are în vedere includerea în sfera contribuabililor care datorează contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice pentru care venitul safe anual stabilit pe baza normelor anuale de venit, după aplicarea criteriilor de corecție, depășește nivelul a 12 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, în vigoare la knowledge de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului”, se mai precizează în nota de fundamentare.
Impozite majorate pentru câştigurile pe bursă
Proiectul propune majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege.
- Cota de 1% aplicabilă fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câștig din efectuarea de operațiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la knowledge dobândirii se majorează la 3%;
- Cota de 3% aplicabilă fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câștig din efectuarea de operațiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, de la knowledge dobândirii se majorează la 6%.
- În cazul veniturilor sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate, pentru transferuri/operațiuni care nu sunt efectuate prin entitățile prevăzute de lege, precum și din transferul aurului de investiții, cota de impozit creşte de la 10%, la 16%.
Măsura va fi implementată începând cu veniturile aferente anului 2026.
Impozitare cu 16% a tranzacțiilor cu criptomonede
Prooiectul propune ca în cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală să de aplice cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Impozitul pe venit datorat se va calcula de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei. Măsura va fi implementată începând cu veniturile aferente anului 2026.
Angajaţii ANAF şi ai Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc vor fi evaluaţi psihologic
Proiectul propune „introducerea posibilității testării integrității, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat, în situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate ale personalului care ocupă funcțiile publice de conducere din ANAF, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de inspecție fiscală și de executare silită, la solicitarea conducerii Agenției”.
Astfel, pentru menținerea în funcțiile publice de conducere din cadrul structurilor ANAF „devine imperios necesară deținerea/obținerea avizului psihologic și a avizului psihologic de integritate, emise de către unități specializate autorizate de Colegiului Psihologilor din România, anual sau la solicitarea Agenției, ca parte a cerințelor de exercitare a funcției publice pentru aceste categorii”, se arată în nota de fundamentare.
Potrivit acestuia, prin implementarea măsurii de solicitare a avizului psihologic de integritate se implementează un sistem de prevenire, identificare și monitorizare a abaterilor de la regulile de integritate.
Proiectul mai prevede introducerea unor obligații pentru funcționarii Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
Candidații la concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice din ONJN vor avea obligația de a prezenta două avize: unul privind evaluarea psihologică complexă și altul privind nivelul de integritate.
Va fi introdusă testarea psihologică periodică, o dată la 2 ani, pentru toți funcționarii publici din cadrul instituției. Proiectul mai prevede posibilitatea efectuării unor evaluări suplimentare în situații justificate, în urma comportamentului necorespunzător la locul de muncă.
Cadru factual pentru înregistrare bodycam la controalele fiscale şi vamale
Va fi creat cadrul factual pentru utilizarea imediată a mijloacelor de înregistrare bodycam și fixare foto-audio-video deja existente, în cadrul misiunilor de control vamale. Vor fi operaționalizate resursele tehnice aflate în dotare.
Astfel, va fi permisă utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operațiunilor de control. În acest sens va fi completată Legea 86/2006 privind Codul vamal al României.
„Măsura propusă va conduce atât la prevenirea săvârșirii unor fapte ilegale, în special a celor de corupție cât și la reducerea activităților și comportamentelor care încalcă normele de conduită ale personalului vamal, ca urmare a conștientizării faptului că intervențiile și acțiunile lucrătorilor vamali sunt înregistrate și fixate foto-audio-video”, se arată în nota de fundamentare.
De asemenea, proiectul prevede implementarea de înregistratoare audio-video portabile de tip physique camera (bodycam – camere purtate pe corp) pentru inspectorii ANAF din cadrul direcţiilor fiscale.
Taxă de 25 lei pentru coletele comandate de pe platformele non-UE
Proiectul mai prevede introducerea unei taxe fixe de 25 lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din zona non-UE, precum China sau Turcia.
Taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat.
Reglementări privind dividendele
Proiectul introduce interdicția pentru societățile care distribuie trimestrial dividende de a acorda acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate, așa cum sunt sure conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.
Va mai fi introdusă răspunderea solidară a societății și a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, dar nu le-a regularizat, în cazul societăților care au distribuit trimestrial dividende, sau au restituit imprumuturi desi societatatea avea activul safe sub limita prevazuta de lege.
Proiectul prevede şi contravenții pentru societățile care au distribuit trimestrial dividende, fără să le regularizeze, și au acordat împrumuturi respectiv au restituit împrumuturi acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate. Sancțiunea constă în amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei, urmează să fie aplicată de ANAF.
De asemenea, proiectul propune ca distribuirea de dividende din profitul exercițiului financiar curent pentru societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului safe sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, să poată fi efectuată numai după reîntregirea activului safe la valoarea minimă prevăzută de lege.
Fondul Român de Contragarantare va fi desfiinţat treptat
Fondul Român de Contragarantare – S.A. nu va mai acorda garanții în cadrul programelor guvernamentale, urmând ca Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – S.A. – IFN să se substituie în drepturi și obligații pentru toate garanțiile emise de către Fond în numele și în contul statului, în baza madatului acordat, în cadrul programelor guvernamentale.
Predarea – primirea garanțiilor aflate la Fondul Român de Contragarantere S.A. se va efectua pe bază de protocol de predare-primire în termen de maxim 30 zile calendaristice de la knowledge intrării în vigoare a ordonanței.
Proiectul prevede adoptarea unui cadru care să permită adoptarea unui sistem de administrare și conducere cu un număr redus de membri. În acest sens, va fi modificat sistemul de administrare al Fondului Român de Contragarantare prin trecerea de la un sistem dualist, condus de un Consiliu de Supraveghere layout din 7 membri și un Directorat alcătuit din 3 membri, la sistemul unitar condus de un Consiliu de administrație layout din 3 membri și un Director.
Potrivit proiectului, o conducere formată din 3 membri ai consiliului de administratie și un Director fiind suficientă în vederea efectuării tuturor demersurilor necesare in vederea finalizării procesului de dizolvare.
