Senatorul George Cătălin Bochileanu, membru al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, a spus la dezbaterea „Născuți în diaspora – drumul spre consolidarea identității culturale” că întoarcerea acasă nu este simplă pentru românii din străinătate.
„Într-adevăr, politicul, până acum, sau în mod tradițional, s-a raportat, probabil, într-un mod mai degrabă fantasmagoric față de problematica diasporei. I-am auzit adesea pe politicieni spunând sau invitând românii din diaspora: „Veniți înapoi în România, ce mai așteptați?”. Evident că nu e chiar atât de simplu.
Eu sunt fost diasporean, de curând întors, din iarnă, și mi-am preluat acest rol de reprezentant al diasporenilor, sau românilor de pretutindeni, în Parlament. Fac parte din Comisia Românilor de Pretutindeni din Senat, care, să spunem, în acest moment funcționează ca un frumos grup de suport pentru noi, parlamentarii preocupați de aceste teme. Venim acolo cu inițiative, fiecare vrea să facă ceva concret pentru românii din diaspora. Spunem: „Da, bravo, e bine!”, dar e mai complicat de-atât.
Ne revine responsabilitatea nouă, celor care înțeleg ce este politic și ce e de făcut, să convingem o majoritate din Parlament că ceea ce propunem este bun și necesar. Apoi, bineînțeles, să găsim și forma în care se poate implementa ceea ce vrem să facem.
Eu sunt la început de drum pe direcția asta, dar, în experiența mea de voluntar pentru organizația politică pe care o reprezint, am avut deja contact cu foarte mulți români din diferite domenii care locuiesc în diaspora.
Val Vâlcu l-a întrebat pe George Cătălin Bochileanu care ar fi prima măsură pe care ar lua-o în această privință
„Prima este, concret, reglarea situației identității, pentru că românii care își declară domiciliul din diaspora, în acest moment, sunt obligați să renunțe la cartea de identitate românească. Asta este în curs de rezolvare. Înțeleg că, la nivel tehnic, se va rezolva undeva anul viitor.
Problema e complexă, pentru că, așa cum spuneam, cunoscând foarte mulți români, îmi dau seama că sunt răni foarte adânci care dăinuie de mulți ani. Apropo de faptul că românii care au plecat nu s-au mai regăsit economic sau, într-un alt mod, în România.
Am vorbit cu foarte mulți români de-a lungul timpului. Cei mai mulți, într-adevăr, au invocat situația financiară ca principal motiv pentru care au plecat din România. Dar mulți au dat un răspuns mai nuanțat: nu au văzut oportunități în România sau nu au simțit că se pot dezvolta aici. Am luat contact inclusiv cu oameni care au venit cu o pregătire foarte bună din România, acum 20 de ani sau mai mult, și nu au găsit altă oportunitate decât să meargă la munci foarte grele, fizice, în diaspora.
Limba română, puntea principală pentru copiii din diaspora
Reparația în ce privește relația dintre statul român și acești români e un proces mai mult decât dificil. Dar, în paralel cu asta, putem să lucrăm la ceea ce presupune relația cu copiii diasporei și, așa cum a amintit și domnul Jicman, legătura esențială a acestora cu România este limba. Programul cel mai amplu desfășurat de statul român în acest sens este programul de limbă, cultură și civilizație românească, prin care au trecut, până acum, aproape 20.000 de copii.
Este un număr semnificativ. Sunt 130 de profesori implicați în acest moment în acest program. Și aici avem o problemă foarte concretă, care poate fi rezolvată rapid: acești profesori, care fac o muncă foarte dificilă, cu nuanțe puternice și care presupune pasiune și implicare, au o situație contractuală mai mult decât neadecvată. Contractele cu care lucrează nu le contribuie la vechimea în muncă, nu le oferă drepturi de bază. Este o temă discutată de-a lungul anilor.
Vestea bună este că există soluția, redactată încă de anul trecut. Tot din 2023 înțeleg că există și profesia de instructor LCCR. Mai rămâne ca, la nivel de minister, să se decidă aplicarea acestei hotărâri.
Am avut o discuție cu doamna Cuibuș, directoarea Institutului Limbii Române, săptămâna trecută, exact pe acest subiect, și sper să-l vedem pe masa guvernului cât mai curând. Evident, sunt convins că nu acesta e lucrul pe care vrem să-l auzim în acest cadru, dar am trecut prin trauma unor blocaje în ultima perioadă: alegerile anulate, schimbările de guvern, trăim în continuare trauma deficitului bugetar, prin filtrul căruia sunt privite orice fel de modificări.
Dar e momentul să acționăm și, împreună cu colegul meu, deputatul Iulian Lorinț, suntem foarte setați să acționăm în direcția acestei modificări concrete, care cred că este un low hanging fruit, cum spun englezii”, a explicat George Cătălin Bochileanu, Senator, Membru Comisia pentru românii de pretutindeni.
