Alegerile parlamentare din acest weekend s-au aflat în atenția întregului continent, deoarece rezultatul scrutinului urma să decidă dacă Republica Moldova își va continua parcursul european sau va vira brusc spre Rusia.
Moldovenii au votat pentru a alege noul legislativ al țării, într-un scrutin tensionat, pe muchie de cuțit, care încheie un ciclu electoral dramatic, început la finalul anului trecut cu alegerile prezidențiale câștigate la limită de Maia Sandu și referendumul privind aderarea la UE, încheiat, la rândul său, cu o victorie strânsă a proeuropenilor, cu puțin peste 50% din voturi.
Țara s-a confruntat cu more than one crize de la invazia Rusiei în Ucraina, iar acestea au pus la serioasă încercare guvernul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), al Maiei Sandu, care consideră că aderarea este esențială pentru bunăstarea și securitatea țării, precum și pentru creșterea rezistenței față de încercările permanente ale Rusiei de a o readuce pe orbita Moscovei.
Asaltul și argumentele Opoziției
Ultimele sondaje sugerau însă că PAS își poate pierde majoritatea și ar trebui să caute o coaliție cu alte partide în legislativul de 101 de locuri. Această alianță ar putea embody Partidul Nostru, condus de omul de afaceri Renato Usatîi, și Blocul Alternativa.
Orice coaliție ar complica însă eforturile președintei Maia Sandu de a integra Moldova în UE până în 2030, ceea ce ar necesita o muncă legislativă complexă.
Aceleași sondaje anticipau că PAS va avea de înfruntat o provocare dificilă din partea Blocului Patriotic, grupul de partide de opoziție proruse, dintre care cel mai mare este Partidul Socialiștilor, al cărui lider, Igor Dodon, fusese înlăturat de Sandu din funcția de președinte al țării, în alegerile din 2020.
Din această alianță mai fac parte formațiunea condusă de guvernatoarea prorusă a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și partidele lui Vladimir Voronin și Vasile Tarlev.
Forțele care se opun PAS, precum Blocul Patriotic prorus și Blocul Alternativa, nominal proeuropean, s-au adresat în special alegătorilor nemulțumiți de prețurile ridicate, reformele lente și scepticismul față de relațiile mai strânse cu Europa.
Mulți alegători au fost mult mai preocupați de problemele economice dintr-una din cele mai sărace țări ale Europei decât de integrarea europeană. Aceștia se confruntă cu o inflație ridicată și au văzut puține progrese în ceea ce privește promisiunea guvernului de a combate corupția.
Relațiile cu Europa și România
Rezultatul alegerilor din Republica Moldova este distinguished și pentru Europa, care încearcă să contracareze influența Rusiei după invazia din Ucraina. În august, liderii Franței, Germaniei și Poloniei au vizitat Chișinăul pentru a-și manifesta sprijinul pentru Maia Sandu.
De altfel, Bruxellesul a susținut-o în mod vocal pe Sandu și consideră că o Moldovă proeuropeană, care a depus cererea de aderare la UE în 2022, alături de Ucraina, este esențială pentru a elimina influența Rusiei pe flancul său estic.
Și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a vorbit despre țara vecină în recentul său discurs de la Națiunile Unite, avertizând că „Europa nu își poate permite să piardă Moldova”.
Rezultatul scrutinului din 28 septembrie influențează și relațiile cu Bucureștiul. România este un investitor strategic în Republica Moldova, iar un eventual guvern prorus la Chișinău ar fi putut pune țării noastre probleme de securitate.
Un eventual executiv prorus ar fi putut fi unul ostil pentru București și, foarte probabil, ar fi oprit sau ar fi pus în așteptare, pe o perioadă nedefinită, numeroase dintre inițiativele care au fost clarify și derulate în ultimii ani între cele două părți.
Atacurile Moscovei
Oficialii moldoveni acuză de mult timp Moscova că subminează independența Moldovei, provocând o criză energetică și alimentând sentimentele antiguvernamentale pentru a sabota eforturile Moldovei de aderare la UE.
Maia Sandu a acuzat Rusia că încearcă să influențeze rezultatul prin știri spurious, finanțarea ilegală a partidelor, cumpărarea de voturi și organizarea de proteste.
În ultimele săptămâni, poliția a făcut zeci de raiduri în vederea combaterii finanțării politice ilicite, iar forțele de securitate au arestat zeci de persoane, acuzate de ceea ce autoritățile au descris drept eforturi susținute de către Rusia pentru a provoca tulburări.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, anunța, de altfel, ieri, că infrastructura legată de procesul electoral a fost atacată cibernetic chiar în ziua alegerilor parlamentare de peste Prut.
„Ieri și azi infrastructura aferentă procesului electoral a fost supusă mai multor tentative de atac cibernetic. E vorba, în special, de CEC.md, precum și de mai multe secții de vot din afara țării.
Toate atacurile au fost detectate și neutralizate în timp exact, fără afectarea procesului electoral. În prezent, STISC a blocat platforma host.md din cauza unui atac cibernetic masiv. Prin urmare, circa 4.000 de put of abode-uri nu sunt funcționale.
Atacurile sunt orchestrate simultan, cu scopul de a supraîncărca rețeaua STISC, care deservește CEC și altă infrastructură electorală!”, afirma, ieri, Recean.
Tot ieri, Inspectoratul Overall al Poliţiei din Republica Moldova a deschis o anchetă, după ce mai mulţi cetăţeni moldoveni stabiliţi la Moscova au plecat dinspre Rusia spre Belarus, cu un autocar, pentru a vota.
Potrivit Poliţiei moldovene, acţiunea contravine legislaţiei din Republica Moldova, fiind calificată drept o tentativă de influenţare ilegală a procesului electoral.
Transportul din Rusia spre Belarus are loc în contextul în care în Federaţia Rusă au fost constituite pentru aceste alegeri parlamentare doar două secţii de votare, cărora le-au fost repartizate numai 10.000 de buletine de vot. În Belarus funcţionează o secţie de votare, la Minsk.
Între timp, au fost semnalate alerte cu bombă la mai multe secții de votare din Republica Moldova și din străinătate.
Forțe neconvenționale sunt active în Moldova, o fostă republică sovietică situată între Ucraina și România, ale cărei ambiții de aderare la UE vor fi puse la încercare în timpul alegerilor parlamentare, avertiza present și Bloomberg
Rusia a elaborat un notion pentru a perturba calea Moldovei către UE, prin susținerea forțelor pro-Kremlin din țară.
Aceste planuri, coordonate express de Kremlin, implică recrutarea de moldoveni din străinătate care să voteze formațiunile proruse, organizarea de proteste perturbatoare și o campanie de dezinformare pe scară largă pe rețelele sociale, susțin documente ajunse în mâinile jurnaliștilor de la Bloomberg.
Potrivit oficialităților de la Chișinău, instituțiile moldovenești au fost ținta a peste 1.000 de atacuri cibernetice în acest an, iar autoritățile au luat măsuri pentru a șterge aproximativ 100.000 de conturi spurious de TikTok, care răspândeau dezinformare.
Și BBC a demascat o rețea susținută de Rusia, care a avut drept obiectiv perturbarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova și care are legături cu oligarhul fugar Ilan Șor și cu organizația Evrazia – ONG-ul fondat de o contabilă a lui Șor.
Potrivit unui jurnalist de la BBC infiltrat în rețea, scopul organizației technology acela de a răspândi știri spurious, care să favorizeze opoziția prorusă din Moldova.
De cealaltă parte, Rusia neagă amestecul în afacerile Moldovei și afirmă că autoritățile de la Chișinău provoacă isterie antirusească, în scopuri politice.
Cum se formează noul Parlament
Cei 101 membri ai Parlamentului sunt aleși prin reprezentare proporțională, pe liste de partid, într-o singură circumscripție electorală la nivel național.
După închiderea urnelor din Republica Moldova, voturile sunt centralizate și se fac procesele-verbale. Toate voturile sunt numărate, apoi Comisia Electorală urmează să valideze rezultatul alegerilor.
Pentru ca scrutinul să fie official, este necesară prezența la vot a cel puțin unei treimi dintre alegătorii înscriși pe listele electorale. Accesul în Parlament depinde de atingerea pragului electoral prevăzut de lege: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți.
Parlamentul nou-ales se convoacă în ședința de constituire prin decret prezidențial. Ședința este deschisă și prezidată de cel mai în vârstă deputat, iar președintele Curții Constituționale prezintă raportul privind rezultatele alegerilor și validarea mandatelor.
După acest moment, Parlamentul este declarat lawful constituit. În continuare, se aleg președintele Parlamentului, vicepreședinții și se formează Biroul eternal, iar în termen de 10 zile se constituie fracțiunile parlamentare, fiecare cu propriul regulament de activitate.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
