Un studiu global privind piața muncii indică o nemulțumire acută a angajaților față de locul de muncă, o bună parte dintre cei intervievați considerând că șefii lor pun mai mult preț pe profit decât pe bunăstarea lor, în timp ce ei sunt deja afectați de scumpirile care le-au anulat creșterile salariale.
Potrivit studiului
HP
Work Relationship Index 2025, mai mult de 6 din 10 angajați cu muncă de birou spun că așteptările companiei au crescut în ultimul an, iar aproape jumătate simt că angajatorul prioritizează profitul în defavoarea oamenilor.
Nemulțumiri sunt și în România: cea mai mare parte a participanților la un sondaj au indicat discriminarea salarială pe criterii de vârstă, salariații de peste 55 de ani având venituri mai mici decât ale celor mai tineri cu zece ani, în timp costul vieții a crescut considerabil în ultimele luni pe fondul creșterii inflației care a anulat, practic, creșterile salariale.
Pe fondul insatisfacției la locul de muncă, foarte mult angajați români își caută locuri de muncă mai bine plătite, în timp ce alții optează pentru munca remote, sperând că astfel vor reduce măcar din cheltuielile de transport.
„Este adevărat, sunt zile grele. Inflația a anulat, practic, orice creștere salarială, iar oamenii resimt o presiune tot mai mare în viața de zi cu zi. Nu mai vorbim doar despre bani, ci despre uzură emoțională, despre lipsă de sens și despre neîncrederea care se insinuează în relația angajat, instituție sau organizație.
Cifrele din acest raport nu sunt doar o statistică rece, ele spun o poveste tăcută despre deconectare, epuizare, dezamăgire și retragere. În cabinet, văd tot mai des oameni care nu mai suferă din cauza volumului de muncă sau a a faptului că locul de muncă a devenit a doua casă, ci din cauza sentimentului că munca lor nu mai are greutate, că sunt invizibili pentru organizația căreia îi dau zilnic energie, timp și loialitate.
E firesc ca într-un climat economic instabil, companiile să devină mai atente la eficiență, profit și rezultate. Dar oameni nu sunt cifre… ei sunt cei care fac cifrele sa vorbească”, a declarat dr. Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației pentru „Adevărul” .
„Companiile ar trebui să facă mai mult”
Potrivit acesteia, când profitul începe să înlocuiască umanitatea, apare distanțarea și treptat ruptura. Iar angajații, chiar și cei mai implicați, se retrag emoțional și devin centrați doar pe bine personal, chiar dacă este unul care nu îi mai aduce nici un pic de mulțumire sau satisfacție.
„Activitatea profesională ar trebui să fie un spațiu de apartenență, nu o sursă cronică de stres. Atunci când angajații spun că nu mai au încredere în deciziile luate „sus”, nu vorbim despre fragilitate, ci despre o criză de sens. Sensul nu se impune prin KPI-uri, ci se construiește prin încredere, comunicare sinceră și coerență între ceea ce compania declară și ceea ce face, între ceea ce se planifică și ceea ce se implementează”, a declarat psihologul pentru „Adevărul”.
Așadar, a adăugat specialistul, companiile pot și ar trebui să facă mai mult. Nu doar prin beneficii punctuale, ci printr-o schimbare de cultură:
- În locul presiunii continue, e nevoie de prezență umană reală. Un simplu: „Cum te simți?” spus sincer, valorează mai mult decât un bonus calculat.
- În locul evaluărilor sterile, putem întreba simplu: „Ce te ține aici?” sau „Ce ai avea nevoie ca să rămâi bine, nu doar prezent?”. Aceste întrebări creează relație, conectare, empatie iar relația creează loialitate, prezență, implicare, sens.
„Oamenii au nevoie să simtă că sunt mai mult decât o funcție, rol în ierarhie. Pauzele de respirație, întâlnirile fără agendă, spațiile în care vocea lor contează sunt mici gesturi care refac relatia si cresc implicarea în activitatea profesională.
Nu controlul rigid, raportări fără sens, verificări inutile țin echipele unite, ci siguranța psihologică acel spațiu în care poți greși fără să fii umilit, în care poți spune ce simți fără teamă.
Și, poate cel mai important, oamenii au nevoie să înțeleagă de ce fac ceea ce fac. Nu doar sarcinile, ci rostul lor. Când organizația își amintește care este sensul ei profund și îl comunică viu, sincer, angajații răspund nu din obligație, ci cu inimă, respectând valorile personale ale angajatului.
În final, ceea ce ne lipsește nu sunt strategii, ci relații vii. Oamenii nu pleacă doar pentru că nu sunt plătiți suficient. Pleacă pentru că nu se mai simt văzuți, ascultați, înțeleși. Oamenii au nevoie să audă înainte de orice… Nu este vina ta.
Iar o echipă epuizată nu este una care greșește. Este una care nu mai are puterea să creadă că merită să încerce”, a explicat psihologul.
O bună parte dintre angajați își caută un loc de muncă mai bine plătit
Un sondaj dat miercuri publiicității arată că 75,6% dintre repondenți care au spus că sunt puternic afectați de scumpiri, 20,9% au fost afectați într-o oarecare măsură, 2,1% doar într-o mică măsură, iar 1,4% deloc. Cel mai puternic impact l-a avut creșterea tarifelor la utilități, după cum au menționat 89,2% dintre respondenți. Majorarea prețurilor la alimente și băuturi a lovit în 85,6% dintre respondenți, iar 40,7% au resimțit cel mai mult impactul scumpirilor în cheltuielile aferente transportului (combustibil, transport în comun etc.).
Pe acest fond, 65% declară că ar fi dispuși să renunțe la beneficiile extrasalariale pe care le primesc în schimbul unui salariu mai mare, care să acopere inflația. Asta și în contextul în care doar 4,8% au purtat discuții cu angajatorul lor despre o posibilă mărire de salariu, în ultima perioadă, și au și primit-o. 30,8% nu au primit un salariu mai mare, deși au solicitat, iar 24,1% plănuiesc să discute despre acest lucru cu angajatorul în perioada următoare. Dacă ne referim strict la intervalul al ultimelor 12 luni, 63,4% spun că nu le-a crescut salariul deloc, 25,3% au primit o majorare, dar mai mică decât nivelul inflației, iar pentru 5,7% plusul a fost mai mare sau egal cu inflația.
Impactul economic al ultimelor luni a fost suficient de puternic pentru candidații și angajații din piață încât să-i determine pe 41,3% dintre cei care au luat parte la sondaj să își dorească un job nou și să se afle, în acest moment, în căutarea unui nou loc de muncă. 33,2% sunt dispuși să facă o schimbare doar pentru un salariu mult mai mare decât cel actual, în timp de 11,4% sunt mulțumiți de jobul pe care îl au și nu plănuiesc o mutare în viitorul apropiat. Există și o altă categorie de candidați activi (14,1%) care vor un nou loc de muncă dintr-un cumul de motive, nu doar cel salarial. Pentru jumătate dintre cei care se află în căutarea unui nou job, salariul reprezintă cel mai important criteriu în funcție de care vor accepta o eventuală ofertă de angajare.
Inclusiv raportarea la munca remote s-a schimbat în noul context economic. Dacă până anul acesta candidații își doreau să poată lucra și de acasă pentru a putea să-și gestioneze mai bine timpul, acum principalul motiv pentru care se uită către joburile remote este acela că i-ar ajuta să cheltuiască mai puțin pe transport, masa de prânz la birou sau haine. Mai mult decât atât, puși în fața ipotezei de a se angaja pe un salariu mai mare, chiar dacă asta ar însemna mai puțin timp liber, 33,8% ar accepta fără să stea pe gânduri, iar 33,9% ar accepta doar dacă ar fi vorba despre o diferență salarială substanțială. 32,4% ar refuza, argumentând că timpul liber este mai important pentru ei.
