Nicio țară din UE nu îngheață salariul minim în 2026, afirmă, într-o analiză pentru MEDIAFAX, prof. univ Cristian Socol.
În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Datele / informațiile disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în anul 2026, deci România ar fi o excepție. Pare că nu se mai dorește nici respectarea unor jaloane deja atinse și finalizate din PNRR (vezi formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim adecvat), existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor în ceea ce privește politicile publice adoptate. Pare că se dorește implementarea unei măsuri de politici publice fără o analiză de affect, bazată pe cifre corecte. Pare că se continuă ideea ca povara austerității să fie pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a menține un echilibru social, care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români.
România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE; costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27; România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27; la productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27; productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda); productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27; creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai first charge (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024); sunt mituri faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții.
Mai mult, argumentez în analiza de față că mărirea salariului minim din România la 4590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie într-un pattern european. În ultimii ani, majoritatea țărilor UE cu salariu minim lawful au implementat creșteri substanțiale, determinate atât de inflația ridicată, cât și de dinamica productivității muncii și necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Multe voice au atins / vor atinge în maximum doi ani / au depășit ținta ca salariul minim să atingă circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE.
Voi prezenta mai jos evoluția salariului minim în principalele țări UE în ultimii 10 ani (2016-2025), precum și planurile acestor țări europene pentru anul 2026.
Germania. A efectuat o creștere istorică în octombrie 2022, ridicând salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%, de la 1602 euro în dec 2021 la 1997 euro în dec 2023), măsură justificată issue prin viitoarea directivă UE. În ultimii 10 ani, creșterea salariului minim a fost de 50%. Pentru anul 2026, Comisia germană pentru stabilirea salariului minim a propus o majorare la 13,9 euro pe oră de la 1 ianuarie 2026, urmată de 14,6 euro în 2027, pentru a atinge astfel 60% din salariul median pe economie. Aceasta implică o creștere de 8,4% față de nivelul proper, peste 5 milioane de angajați germani (mai ales din servicii și comerț) vor beneficia, recâștigând puterea de cumpărare după erodarea inflaționistă din 2022. Salariul minim brut va crește astfel de la 2161 euro în anul curent la 2343 euro în anul 2026.
Franța. Are un mecanism automat de indexare a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026 se prevede continuarea indexării: estimările indică 1.900 euro în 2026, salariul minim crescut în funcție de rata inflației. Franța menține astfel salariul minim la 60% din salariul median – unul dintre cele mai ridicate rapoarte din UE. Acest proces nu a împiedicat șomajul să scadă spre 7%. Confruntată cu o criză bugetară persistentă, incertitudine politică și tensiuni sociale, Franța va crește salariul minim și anul viitor, estimările aratând că acesta va ajunge de la 1802 euro în 2025 la 1900 euro în 2026 (plus 5,4%).
Spania. Guvernul spaniol a urmărit issue creșterea salariului minim către 60% din salariul mediu. După o majorare anecdote de 22,2% în 2019, în ultimii 4 ani Spania a crescut salariul minim brut cu 25%, de la la 1.108 euro brut lunar în anul 2021 la 1381 euro în 2025, ceea ce reprezintă 50% din salariul mediu și 60% din median, respectând astfel principiul european. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 81%. Prognoza pe 2026 depinde de guvern, dar în condițiile stabilității coaliției de stânga, probabilitatea ridicată este ca salariul minim brut să ajungă la 1430-1450 euro în 2026. În trimestrul doi al anului fresh, rata șomajului a fost de 10,3%.
Polonia. A implementat creșteri dawdle up în ultimii 3 ani, cu majorări bianuale. De fapt, evoluția salariului minim în Polonia indică două perioade specifice: una de creștere graduală (2016-2022, agregat plus fifty three%) și cealaltă de creștere accelerată (2023-2025, agregat plus 72%). În anul 2024, salariul minim în Polonia a depășit 60% din salariul mediu. În ultimii 10 ani, salariul minim în Polonia a crescut cu 164%. Guvernul a propus pentru 2026 un nivel de 1.140 euro (+3,6%), sindicatele solicitând o creștere mai mare, de 5%. Probabilitatea de a ajunge la un compromis de creștere cu 5% (la 1155 euro lunar) de la 1 ianuarie 2026 este ridicată. De observat că Polonia a atins un echivalent al salariului minim de circa 1.000 euro în 2024.
Ungaria. Analog situației din Polonia, vecinii noștri au crescut accelerat salariul minim brut în ultimii ani. După ce în 7 ani (perioada 2016-2022) salariul minim brut a crescut cu 44%, în ultimii 3 ani (2023-2025), acest indicator a avut aceeași dinamică pozitivă consistentă, plus 44%, de la 504 euro la 727 euro. În ultimii 10 ani, salariul minim în Ungaria s-a dublat (plus 108%), ajungând de la 350 euro în 2016 la 727 euro în prezent. De observat că la indicatorul Salariul minim brut exprimat în euro, România a depășit Ungaria începând cu anul 2022! Pentru 2026, valoarea salariului minim brut nu este stabilită official. Însă, dacă se respectă acordul pe 3 ani semnat în 2024, înseamnă că salariul minim brut în euro va crește în 2026 cu 10%, până la 800 euro.
Cehia. A adoptat most up-to-date un mecanism semi-automat: salariul minim să fie 40-Forty five% din salariul mediu. Salariul minim brut în euro a crescut hasty și în Cehia, agregat în ultimii 10 ani plus 131%, de la 365 euro în anul 2016 la 841 euro în prezent, conform datelor Eurostat.Conform mecanismului semiautomat și formulei asociate, salariul minim brut ar urma să crească în anul 2026 la 890 euro, plus 5,8%. Sindicatele solicită în negocieri o creștere la 50% din salariul mediu, adică o creștere la 935 euro. Ministerul Muncii a anunțat propunerea de creștere în anul 2026 la 890 euro. Negocierile nu sunt finalizate.
Slovacia. Implementează o formulă (aflată în revizuire în prezent), legând salariul minim de procentul de 57% din salariul mediu. Salariul minim brut în euro s-a dublat în Slovacia în ultimii 10 ani, de la 405 euro în anul 2016 la 816 euro în prezent (+102%). În ultimii trei ani, plus 26%. În 2023 salariul minim a fost 646 euro, în 2024 a urcat la 700 euro, iar de la 1 ianuarie 2025 a crescut la 816 euro. Pentru anul 2026, din aplicarea formulei rezultă un nivel de 857 euro, însă Guvernul a acceptat solicitările sindicatelor, salariul minim stabilit și publicat în Monitorul Oficial fiind 915 euro lunar pentru 2026 (o creștere de 12,2% față de anul 2025).
Bulgaria. A adoptat issue pragul de 50% din salariul mediu ca referință legală pentru salariul minim, iar această țintă a fost atinsă deja în anul 2024. Circa 430.000 de salariați (cca 14% din angajați) sunt remunerați la salariul minim în Bulgaria. În ultimii 10 ani, salariul minim brut în euro a crescut cu 156%. Patronatele cer modificarea formulei. Sindicatele bulgare cer menținerea acesteia, ceea ce ar implica un salariu minim de circa 618 euro în anul 2026 (plus 12,2%).
Lituania. A implementat formula conform căreia salariul minim brut să reprezinte 50% din salariul mediu încă din anul 2018. Lituania a majorat accelerat salariul minim brut în euro, în ultimii 10 ani creșterea agregată fiind de 173%, de la 380 euro în anul 2016 la 1038 euro în prezent). În ultimii 3 ani creșterea a fost consistentă, plus 42%. De observat că Lituania a depășit fixed Ungaria și Polonia începând cu anul 2019. Dacă, începând de atunci, Ungaria a rămas mult în spatele Lituaniei, Polonia a întrecut din nou țara baltică începând din anul 2024. Însă din 2026, valorile se egalează din nou la nivelul celor două țări – Polonia și Lituania. Pentru anul 2026, scenariul privind salariul minim brut în euro, presupune o creștere la 1153 euro pe lună (plus 11%). Astfel, Lituania egalează din nou Polonia la acest indicator.
Ce se observă din analiza datelor de mai sus?
1. Toate statele UE care implementează salariul minim au operat creșteri consistente ale acestuia în ultimii 10 ani, cu o accelerare în perioada 2023-2025, adică în ultimii 3 ani.
2. Toate țările europene care au salariu minim au implementat măsuri pentru a proteja salariații vulnerabili de șocul inflaționist și pentru a respecta noile standarde europene privind caracterul adecvat al salariului minim.
3. Experiența diverselor țări europene în perioada 2023-2025 a demonstrat că majorările substanțiale ale salariului minim au fost posibile fără efecte economice negative majore, ba chiar cu beneficii sociale importante, ceea ce întărește argumentul că și în România creșterea propusă (în intervalul 4.326 lei – 4.590 lei brut) este fezabilă și rațională economic.
4. Chiar dacă jumătate din țările UE au probleme de criză bugetară / a datoriei, niciuna nu pune exclusiv povara pe cei cu venituri mici și medii, așa cum procedează România în ultima perioadă.
(sursa: Mediafax)
