În timp ce marile orașe, precum Bucureștiul și Alba Iulia, atrag atenția națională cu parade militare grandioase și manifestări fastuoase de Ziua Națională, 1 Decembrie capătă o rezonanță diferită, mai intimă și mai profundă, în provincie.
Departe de zgomotul tunurilor și al defilărilor oficiale, spiritul Marii Uniri de la 1918 pulsează în simplitatea adunărilor locale, așa cum se întâmplă și în comunitățile din inima țării.
1 Decembrie în Petroșani/ Monika Baciu
Anul acesta, pe 1 Decembrie, Ziua Națională a României a fost marcată în mai multe orașe provinciale sub semnul sobrietății și al austerității, o realitate reflectată adesea de bugete locale restrânse. Fără tradiționala masă populară cu fasole și cârnați, fără spectacole de mare anvergură, sărbătoarea s-a concentrat pe esență.
Într-un orășel de provincie, în Petroșani din județul Hunedoara, parcul central a fost îmbrăcat în culorile naționale încă de dimineață, așa cum se întâmplă an de an.
Stâlpii masivi au fost înfășurați în drapele uriașe care atârnau greoi în aerul rece de decembrie. În mijlocul aleii principale trona o instalație luminoasă cu cifra ”2026”, încadrată de baloane în aceleași culori.
1 Decembrie în Petroșani/ Monika Baciu
1 Decembrie, relaxat
Pe una dintre bănci, o doamnă în vârstă, cu haină neagră și fular roșu stătea relaxată, cu picioarele întinse, și ținea în ambele mâini câte un steguleț tricolor pe care îl răsucea încet, ca pe un evantai.
1 Decembrie în Petroșani/ Monika Baciu
La câțiva pași mai încolo, un alt bărbat trecut de prima tinerețe, și-a înfipt steagul primit din partea administrației locale în stânga pieptului, lângă inimă.
1 Decembrie în Petroșani/ Monika Baciu
Nu au fost fanfare, nu au fost oficiali cu costume scumpe. A fost doar o mică ceremonie un moment artistic susținut de copii talentați.
Apoi lumea s-a risipit pe la terasele care au scos, în premieră de la Revoluție încoace, fasole cu ciolan ”la preț de Ziua Națională”.
Asta a fost Ziua Națională în provincie: fără paradă militară, dar cu drapelul la vedere peste tot: pe stâlpi, pe bănci, în mâinile copiilor sau ale vârstnicilor.
