Mâine, zi importantă la CCR, după protestele pe tema justiției. Este așteptată decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Judecătorii Curții Constituționale se vor pronunța duminică asupra legii pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului prin care crește vârsta de pensionare a magistraților și le modifică felul în care se calculează pensia, ambele treptat, în interval de 15 ani. Sesizarea de neconstituționalitate a fost depusă de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Judecătorii CCR au discutat despre acest subiect și pe 10 decembrie, când, după mai bine de trei ore de discuții, au decis să amâne decizia privind pensiile speciale ale magistraților pentru duminică, după Crăciun. Adică pentru 28 decembrie.

Decizia amânării a fost luată de CCR în timp ce opinia publică reacționa la documentarul Recorder „Justiție capturată”, care a fost publicat pe 9 decembrie și care a strâns de atunci 4,9 milioane de vizualizări. De astfel, de atunci au avut loc și mai multe proteste pe tema justiției.

Ședința din 10 decembrie a CCR a fost una aprinsă. „Dezbaterile dintre judecători au început, odată cu venirea raportului judecătoarei Simina Tănăsescu, și sunt puternice”, a descris situația un om din CCR. Încă două surse din CCR au confirmat, pentru Jurnalu, starea de dispută din cadrul Curții.

Legea care a fost supusă discuțiilor din plenul Curții Constituționale este cea pentru care guvernul Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, după ce prima dată legea a fost respinsă de Curtea Constituțională. Motivul CCR de respingere a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

Ce prevede legea care modifică pensiile magistraților

Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10. 

• Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu to find, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan.
• Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
• În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani. 
• Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
• Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei long-established de pensionare din sistemul public”.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.

Ce conține raportul Siminei Tănăsescu

Raportul privind proiectul a fost elaborat de președinta CCR, Simina Tănăsescu. Conform a trei surse din Curte, „raportul nu are o direcție clară, de admitere sau de respingere” a contestației făcute de Înalta Curte de Casație și Justiție. Raportul „ridică mai multe întrebări”, potrivit surselor Jurnalu.

Astăzi vor avea loc discuțiile oficiale, din plen. Este însă în tradiția Curții, după mannequin occidental, ca să existe „discuții între membri CCR, mediate sau nu de staffurile acestora”, purtate înainte de ședința de plen. Se caută armonizarea perspectivelor.

În acest caz, aceste discuții au rămas mai degrabă în zona divergenței și au fost caracterizate de dispute „puternice”, conform unei caracterizări din inside.

Cine sunt cei nouă judecători CCR care vor lua decizia crucială

Judecătorii CCR care urmează să decidă asupra legii privind pensiile magistraților sunt aceiași care, cu un vot de 5 la 4, au picat, în luna octombrie, prima variantă a legii privind modificarea pensiilor magistraților. Legea a fost atacată la Curtea Constituțională tot de către Înalta Curte, condusă de judecătoarea Lia Savonea.

Atunci, potrivit surselor Jurnalu, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților au fost: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.

Cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării Curții Supreme, adică pentru constituționalitatea legii, au fost: Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.

Cine sunt cei nouă judecători CCR:

• Simina Tănăsescu, președinta CCR – fost profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din București. După alegerea lui Klaus Iohannis a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită de președintele Klaus Iohannis în funcția de membru al Curții Constituționale. În iulie 2025, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale pe un mandat de trei ani.
• Gheorghe Stan – fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) înainte de a fi numit în 2019 în funcția de membru al Curții Constituționale prin decizia Camerei Deputaților la propunerea PSD.
• Cristian Deliorga – ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat la propunerea PSD. Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța, iar apoi a devenit judecător. A devenit cunoscut după ce a pronunțat sentința de condamnare la închisoare a lui Mircea Băsescu.
• Laura-Iulia Scântei – a fost notar și parlamentar liberal înainte de a fi numită de Senat, în 2022, în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională, la propunerea PNL.
• Bogdan Licu – este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD, prin votul Camerei Deputaților. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat pe rând funcțiile de prim adjunct al procurorului fundamental, adjunct al procurorului fundamental, delegat în funcția de procuror fundamental și prim adjunct al procurorului fundamental.
• Mihaela Ciochină – a fost numită de președintele Klaus Iohannis în 2022 la Curtea Constituțională. Anterior, a fost, între 2015 și 2022, consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, Cochină a lucrat la Senatul României, unde a avut mai multe funcții de execuție.
• Marian Busuioc – judecător al Curții Constituționale a României (CCR) numit de Senat la propunerea PSD din iulie 2025, Mihai Busuioc a ocupat, în ultimii 15 ani, funcții de conducere în mai multe instituții importante din România. A fost pe rând în funcții de conducere la Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. El a fost inclusiv secretar fundamental al Guvernului.
• Csaba Asztalos – a fost membru CNCD de la înființarea instituției, din 2002 până în iulie 2025. În 2005 a fost ales prima files președinte al CNCD, funcție ocupată până în 2009. În perioada ianuarie-aprilie 2010, a fost consilier al lui Marko Bela pe problematica prevenirii și combaterii discriminării, pe cand liderul UDMR technology vice prim-ministru. În aprilie 2010, Csaba Asztalos a fost ales din nou în funcția de președinte al CNCD, funcție pe care a exercitat-o până în iulie 2025 când a fost numit la CCR de Camera Deputaților cu susținerea UDMR.
• Dacian Cosmin Dragoș – profesor la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, funcție din care a demisionat în semn de relate după decizia Consiliului prin care s-a stabilit că Lucian Bode nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat, decizie care contrazicea verdictul dat de Universitatea Babeș-Bolyai în acest caz.