Economia României a început anul 2026 pe minus, cu o contracție de 1,2% în primul trimestru comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul reculului din comerț, transporturi, depozitare, hoteluri și restaurante, precum și din sectorul informațiilor și comunicațiilor. Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că slăbirea consumului populației și scăderea activității în mai multe sectoare importante au împins Produsul Intern Brut în teritoriu negativ, în ciuda avansului înregistrat de construcții și investiții.
Economia României, în cădere cu 1,2% în primul trimestru. Foto arhivă
Institutul Național de Statistică a anunțat vineri că economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primul trimestru al anului 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Pe serie ajustată sezonier, contracția a fost de 1,1%, în timp ce față de trimestrul precedent economia a stagnat.
Totodată, INS a revizuit în sus estimarea anterioară privind evoluția PIB din primele trei luni ale anului, după ce în luna mai anunțase o scădere de 1,7%. Noile date indică o diminuare mai redusă, de 1,2%.
În valori nominale, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I din 2026 a fost de 403,9 miliarde de lei pe serie brută. Pe serie ajustată sezonier, PIB-ul a fost estimat la 497,8 miliarde de lei.
Comerțul și transporturile au tras economia în jos
Cea mai mare contribuție negativă la evoluția PIB a venit din sectorul care include comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, precum și hotelurile și restaurantele. Acest sector, care reprezintă 22,5% din economia României, a înregistrat o scădere a volumului de activitate de 3,1%, contribuind cu minus 0,8 puncte procentuale la evoluția PIB.
Scumpirea carburanților a pus presiune pe transportatori
Evoluția negativă a transporturilor și depozitării a fost influențată și de creșterea costurilor de operare din sector. Primele trei luni ale anului au fost marcate de volatilitatea piețelor energetice, iar după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu la sfârșitul lunii februarie, prețurile petrolului au intrat pe o traiectorie ascendentă. În luna martie, carburanții s-au scumpit în România cu aproximativ 30%, ceea ce a majorat semnificativ costurile suportate de companiile de transport.
În condițiile în care combustibilul reprezintă una dintre cele mai importante componente ale cheltuielilor operaționale, scumpirea acestuia a afectat profitabilitatea firmelor din domeniu și a redus competitivitatea unor operatori. Costurile mai mari s-au suprapus peste o cerere internă mai slabă, contribuind la diminuarea activității din transporturi și logistică în primul trimestru al anului.
Un impact negativ important a avut și sectorul informațiilor și comunicațiilor, care deține o pondere de 8,1% în formarea PIB. Volumul activității din acest domeniu s-a redus cu 4,1%, ceea ce a generat o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale la dinamica economică.
Industria, unul dintre principalii piloni ai economiei, a continuat să se confrunte cu dificultăți. Cu o pondere de 15,8% în PIB, sectorul industrial a înregistrat o scădere a activității de 1,2%, contribuind negativ cu 0,2 puncte procentuale.
Scăderi în imobiliare, servicii profesionale și sectorul public
Datele INS arată că reculul economic a fost resimțit și în alte domenii importante.
Tranzacțiile imobiliare, care reprezintă 7,5% din PIB, au înregistrat o scădere a activității de 1,9%, cu o contribuție negativă de 0,1 puncte procentuale.
De asemenea, activitățile profesionale, științifice și tehnice, împreună cu serviciile administrative și de suport, au consemnat o reducere a volumului de activitate de 3,9%, ceea ce a dus la o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale la evoluția economiei.
Confirmare oficială de la INS: Economia României a intrat „pe roșu”. Ce înseamnă recesiunea tehnică în ciuda unei creșteri firave de 0,7%
Și sectorul administrației publice, al apărării, educației, sănătății și asistenței sociale a înregistrat un recul. Volumul activității s-a diminuat cu 1,3%, contribuția negativă la PIB fiind de 0,2 puncte procentuale.
În schimb, agricultura, intermedierile financiare și asigurările nu au avut nicio contribuție la creșterea economică în primele trei luni ale anului.
Construcțiile și investițiile au rămas principalele motoare de creștere
Într-un context economic dificil, construcțiile au reprezentat unul dintre puținele sectoare care au susținut activitatea economică.
Sectorul construcțiilor, care are o pondere de 5,3% în PIB, a înregistrat o creștere a volumului de activitate de 7,9%, contribuind pozitiv cu 0,4 puncte procentuale la evoluția economiei.
O contribuție pozitivă a venit și din activitățile de spectacole, culturale și recreative, reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii, unde volumul activității a crescut cu 11,6%. Acest sector a adăugat 0,3 puncte procentuale la evoluția PIB.
Pe partea utilizărilor, investițiile au reprezentat principalul factor de susținere a economiei. Formarea brută de capital fix a crescut cu 4,7%, contribuind cu 0,9 puncte procentuale la dinamica PIB.
Consumul populației a intrat pe minus
În contrast cu evoluția investițiilor, consumul populației a avut o contribuție negativă majoră la evoluția economiei în primul trimestru.
Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației s-au redus cu 1,8%, ceea ce a însemnat o contribuție negativă de 1,2 puncte procentuale la evoluția PIB. Practic, slăbirea consumului intern a fost principalul factor care a împins economia în teritoriu negativ, afectând direct sectoare precum comerțul, transporturile și serviciile.
Și consumul individual al administrației publice a scăzut cu 1,2%, contribuind negativ cu 0,1 puncte procentuale, în timp ce consumul colectiv al administrației publice s-a redus cu 0,4%, fără a influența însă semnificativ evoluția PIB.
În același timp, impozitele nete pe produs, care au o pondere de 11,6% în formarea PIB, nu au contribuit la creșterea economică, volumul acestora diminuându-se cu 0,6%.
Revizuire pozitivă față de estimarea inițială
Deși economia a rămas în teritoriu negativ, noile date publicate de INS sunt mai favorabile decât estimarea „semnal” prezentată în luna mai. Atunci, statisticienii indicau o scădere de 1,7% a PIB în primul trimestru, însă după recalcularea seriilor ajustate sezonier și actualizarea informațiilor disponibile, contracția a fost revizuită la 1,2%.
Avertisment de la Comisia Europeană pentru România. Economia va stagna în 2026, pe fondul austerităţii şi inflaţiei ridicate
Potrivit INS, astfel de revizuiri sunt realizate trimestrial, în conformitate cu practicile statistice europene, pe măsură ce devin disponibile date suplimentare privind evoluția economiei.
În pofida acestei revizuiri favorabile, tabloul general rămâne unul de încetinire economică. Investițiile și construcțiile continuă să susțină activitatea economică, însă slăbirea consumului și reculul unor sectoare cu pondere mare în PIB, precum comerțul, transporturile, industria și IT-ul, au fost suficiente pentru a împinge economia României în contracție în primele trei luni ale anului. Pentru trimestrele următoare, evoluția consumului intern, costurile energetice și dinamica investițiilor vor fi principalii factori care vor determina dacă economia își va reveni sau va continua să încetinească.
