Virajul la stânga este o manevră banală pentru mulți șoferi, însă specialiștii în siguranță rutieră îl consideră unul dintre cele mai riscante. Tot mai multe orașe, în lume, iau decizia de a-l interzice.
Limitarea virajelor la stânga, o posibilă soluție pentu diminuarea ambuteiajelor FOTO: Pixabay
Decizia de a interzice sau de a limita în anumite intervale orare și în anumite intersecții virajul la stânga este adoptată în din ce în ce multe orașe din lume, specialiștii în siguranță rutieră considerând această manevră drept una dintre cele mai periculoase. Efectele directe ale limitărilor au dus la un trafic mai fluent, mai puține accidente și economii la combustibil.
Profesorul Vikash V. Gayah, specialist în ingineria transporturilor la Penn State University, într-o analiză publicată de The Conversation, a explicat și cum este cest lucru posibil.
„Când faci un viraj la stânga, trebuie să traversezi traficul din sens opus. Dacă apreciezi greșit momentul, poți lovi sau poți fi lovit de un vehicul care vine din față. Acesta este unul dintre cele mai periculoase tipuri de accidente”, a precizat profesorul Gayah.
Cum un drum mai lung poate dura, în fapt, mai puțin
Un viraj la stânga, pe drumurile din țările în care se circulă pe partea dreaptă, poate încetini circulația. Șoferii care virează la stânga trebuie să traverseze benzile de circulație ale sensului opus, dar și să fie atenți la pietoni și bicicliști. Din acest motiv, într-o singură manevră apar mai multe puncte de conflict decât în cazul unui viraj la dreapta. Riscul de accidente crește, iar o mașină care așteaptă câteva secunde pentru a găsi un moment sigur de traversare poate bloca rapid coloanele din spate. Efectul se poate propaga în întreaga intersecție.
Pentru a rezolva astfel de probleme, specialiștii propun, printre soluții, drumul în față și ulterior virajul la dreapta sau amenajarea unui punct special pentru întoarcere. Astfel, un traseu cu câteva sute de metri mai lung, dar care te scapă de blocaje, în fapt se traduce în timp mai scurt petrecut în trafic.
„Chiar dacă șoferii parcurg uneori o distanță puțin mai mare, fiecare intersecție fără viraje la stânga poate prelua mai multe vehicule. Asta înseamnă că timpul de așteptare scade, iar în final ajungi mai repede la destinație”, explică profesorul Gayah, potrivit sursei citate.
Cum se întâmplă asta? Semafoarele au nevoie de mai puține faze dedicate, iar intersecțiile pot procesa un număr mai mare de vehicule într-un timp mai scurt.
Măsura, aplicată cu succes de o companie de curierat
Strategia de a evita virajele la stânga s-a dovedit eficientă, de exemplu, pentru compania americană de curierat UPC. Software-ul companiei planifică, de peste un deceniu, rutele astfel încât șoferii să evite, pe cât posibil, virajele la stânga, ceea ce a dus la economisirea a milioane de litri de combustibil anual, emisii mai mici de CO2 și, foarte important, număr redus de accidente. Modelul fost studiat inclusiv de către autoritățile care proiectează infrastructura rutieră, cercetările indicând, potrivit profesorului Gayah, că reducerea timpului petrecut cu motorul la ralanti și eliminarea accelerărilor repetate pot diminua consumul de carburant.
„Studiile noastre au arătat că vehiculele consumă cu aproximativ 10-15% mai puțin combustibil pe cursă atunci când sunt eliminate virajele la stânga, chiar dacă traseele sunt ușor mai lungi”, a mai spus specialistul.
Cine aplică soluția
Deja restricțiile privind virajele la stânga se aplică în orașe mari precum New York, Salt Lake City sau San Francisco, unde anumite intersecții permit această manevră doar în anumite intervale orare sau o interzic complet.
În statul Michigan este folosit de zeci de ani sistemul cunoscut sub denumirea de „Michigan Left”, prin care șoferii merg înainte, fac un viraj în U într-o zonă special amenajată și apoi virează la dreapta. Studiile autorităților americane au arătat că această soluție reduce semnificativ numărul accidentelor grave din intersecții.
Care ar fi dezavantajele
Măsura nu este doar lăudată, ci a adunat și critici. Cei care sunt astfel obligați să parcurgă distanțe mai mari nu văd în primul rând avantajele. Măsura, de asemenea, este greu de aplicat în zonele în care nu există spații pentru întoarcere. Recomandarea ar fi, de altfel, ca decizia să fie adoptată doar în intersecțiile pentru care studiile de trafic arată beneficii clare.
Pe măsură ce intersecțiile devin tot mai aglomerate, limitarea virajelor la stânga devine însă o soluție de luat în seamă, chiar și pentru orașele mari din România, care se confruntă zilnic cu blocaje. Un impediment ar putea fi faptul că străzile nu sunt la fel de largi precum cele din Statele Unite, ceea ce face posibilitățile de întoarcere limitate.
