România se află în fața unei alegeri istorice: posibilă izolare de alianțe occidentale sau consolidarea apartenenței la Uniunea Europeană și NATO. Turul al doilea al prezidențialelor devine astfel un referendum asupra direcției geopolitice a țării.
Nicușor Dan și George Simion se confruntă în turul II FOTO Inquam Photos / Colaj
Primul tur al alegerilor prezidențiale 2025 îi aduce în cursa finală pe liderul partidului extremist AUR, George Simion, și pe independentul Nicușor Dan, la o diferență de aproximativ 20 de procente. La terminarea numărării voturilor, George Simion a obținut 40,96% (3.862.761 de voturi), în tip ce Nicușor Dan 20,99% (1.979.767 de voturi). Cei doi candidați exprimă doi poli opuși prezenți astăzi în societatea românească.
George Simion vs. Nicușor Dan
Redactorul șef Historia, Ion M. Ioniță, explică faptul că lupta din turul II aduce „două direcții complet diferite, care nu au nimic în comun, sunt divergente. Și, din această cauză, miza alegerilor din 18 mai este uriașă și va determina soarta multor generații de români care vor veni de acum înainte”.
Pe de o parte, George Simion exprimă polul naționalist suveranist, „ideologia MAGA, pentru că George Simion se declară mare admirator al lui Trump și al ideologiei MAGA” și posibila renunțare la parcursul european.
Pe cealaltă parte, Nicușor Dan promite „păstrarea unui parcurs pro-european și pro-atlantic pentru România. Înseamnă valori pe care le-am adoptat ca membri ai UE și NATO”.
Tendința electoratului
Sociologul Vladimir Ionaș subliniază că rezultatul primului tur de scrutin arată în primul rând „nemulțumirea societății față de modul în care a fost guvernată România în ultimii 5-6, poate chiar 10 ani, cât au durat mandatele președintelui Iohannis, este una extrem de ridicată”.
„Oamenii au fost nemulțumiți de modul în care partidele mari au comunicat, au păstrat relația cu societatea, cu cetățenii. Consideră că este o ruptură totală și au ales doi candidați care reprezentă orice altceva decât partidele politice mainstream, cele pe care le cunoaștem cu toți. (..) Atât George Simion, cât și Nicușor Dan au mai degrabă imaginea de oameni care provin mai degrabă din afara ”establishmentului” politic. E nevoie, în primul rând, dacă cele două partide mari doresc să aibă un viitor și să conteze pe scena politică, de o schimbare clară de mod în care se prezintă în fața electoratului”, este de părere Ionaș Vladimir.
Specialiștii atrag atenția că, în realitate, România nu este limitată la doar două curente, ci extremismul ultra naționalist pe care îl vedem astăzi în ascensiune a crescut pe fondul nemulțumirii generale, capitalizate electoral de AUR.
„Mulți dintre ei au vrut să penalizeze, adică nu e numai o luptă ideologică, este și expresia unei nemulțumiri în societatea românească față de actuala clasă politică. Este un factor important. Nu toți oamenii care au votat Simion înțeleg lupta ideologică, dar mai ales dacă vedem modul în care au votat românii din afara țării, covârșitor cu George Simion, deși trăiesc în Occident”, subliniază redactorul șef Historia Ion M. Ioniță.
Tendința vine și pe fondul unei bătălii ideologice la nivel global, mai subliniază Ion M. Ioniță, iar „România reflectă ce se întâmplă în lume”.
„Candidatii reușesc să exprime într-un limbaj simplu, într-o limbă de lemn accesibilă, sentimente pe care publicul le are, frici pe care publicul le trăiește, cărora nu li se poate răspunde cu date statistice sau cu limbaj rațional referitor la democrație, stat de drept și așa mai departe”, punctează politologul Cristian Pârvulescu.
Importanța votului la nivel internațional
„Confruntarea e mult mai complicată. E veche, nu e nouă”, Cristian Pîrvulescu, politolog
„Confruntarea e mult mai complicată aici. E, de fapt, o confruntare între adepții identității contra cei ai cosmopolitismului, identității naționale, definirii identității colective prin națiune, respectiv a celor care definesc identitatea umană prin apartenență la rasa umană în integralitatea lor. E o confruntare veche, nu e nouă, este reinventată, vechea confruntare pe care naționalismul și fascismul au avut-o”, explică politologul Cristian Pîrvulescu.
Mai exact, potrivit analistului, „nu e o problemă de simplă apartenență, este vorba despre identitatea națională împotriva identității universale. Universalismul este respins. Este o tradiție care a apărut după Revoluția franceză, la conservatori, care spuneau că nu știu ce e omul în general, știu ce este un francez, un italian, un rus și că nu putem să vorbim, apropo de declarația drepturilor omului și cetățeanului, nu putem să vorbim despre om ci despre oameni care au anumite caracteristici, în principal sociale, culturale și religioase”.
Politologul subliniază că la turul II al alegerilor prezidențiale nu se joacă doar viitorul președinte al României. Votul dat de cetățenii români are o bătaie mai lungă.
„România, de data asta joacă o carte care nu e românească. E o carte europeană, pentru că riscă să rupă echilibrele, să distrugă modelul european așa cum a fost el construit după al II-lea Război Mondial. E ceea ce își propune Simion, o afirmă cu vehemență. Și asta pentru că votul din România, care este important numeric, poate avea consecințe pe plan european”, a mai explicat Cristian Pîrvulescu.
Fragmentarea voturilor
Tendința a venit dinspre diaspora, iar „marele succes în diasporă este al extremei drepte”.
„Pentru că diaspora trăiește în România virtuală, și pentru că poveștile acestea sunt comprehensibile, sunt de înțeles. Povestea despre identitate, despre religie, despre familie, despre război, frica de-a război”, mai explică Cristian Pârvulescu.
Rezultatul după primul scrutin este dat și de o fragmentare a electoratului, la fel ca în cazul cursei prezidențiale din anul 2000, care i-a adus în turul II pe candidatul social-democrat Ion Iliescu și extremistul Corneliu Vadim Tudor. Dacă George Simion ar fi participat la dezbateri alături de ceilalți candidați, ar fi riscat să piardă puncte în confruntări și ar fi pus degetul pe unul dintre contracandidații săi.
„Diferența față de Vadim a fost mică. Ori asta ne spune că ceea ce au reușit de data asta foarte bine a fost să suprapună peste clivajele tradiționale, clivajul acesta care nu era dezvoltat atunci, pro-european versus anti-european. Acest clivaj a jucat un rol important, pentru că în realitate cei trei candidați pro-europeni au mai multe voturi decât a avut Simion singur. Au 43-44% din voturi”, a mai explicat Cristian Pîrvulescu.
Spre deosebire de cursa prezidențială din anul 2000, care a fragmentat doar votul de dreapta, acum au fost împărțite atât voturile liberalilor, cât și cele ale social-democraților.
Schimbări pe ultima sută de metri
Specialiștii mai avertizează că la turul II al alegerilor prezidențiale urmează o luptă complicată. Privind în urmă, Nicușor Dan are șanse de câștig, însă, spre deosebire de alți ani, acum diferența dintre primii doi candidați clasați este de 20%, adică dublu față de procentele din anii anteriori.
Alegerile prezidențiale post-decembriste au fost marcate de o serie de întorsături de situație între turul I și turul II. Mai mulți șefi de stat au obținut primul mandat de pe locul 2, la o
distanță de aproximativ 10 procente. Este cazul lui Klaus Iohannis, Traian Băsescu
și Emil Constantinescu.
Fostul președinte Klaus Iohannis și-a obținut primul mandat, după ce în
turul I a căștigat 30,38%. a câștigat însă turul II cu 54,43% (6.288.769 de
voturi). Traian Băsescu și-a obținut primul mandat în turul doi cu 51,23%
(5.126.794 voturi), după 33,92% (3.545.236 voturi). De asemenea, Emil Constantinescu, care avea să rămână la un singur mandat, a obținut
54,41% (7.057.906 voturi). În primul tur s-a clasat în primul tur pe locul doi,
obținând 28,21% din voturi (3.569.941 voturi).
Cum a decurs ziua primului tur de scrutin:
Rezultate EXIT-POLL alegeri prezidențiale 2025. George Simion intră în turul 2. Scor strâns între Crin Antonescu și Nicușor Dan
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025. Procesul de vot s-a încheiat. Peste 10,5 milioane de români s-au prezentat la urne, în țară și în străinătate
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025. Rezultate parțiale și reacții politice. „Diaspora a influențat mult votul în țară”
Alegeri prezidențiale 2025. LIVE TEXT Vot masiv în diaspora: 973.000 de români au ieșit la urne până la închiderea secțiilor
