Analizele de sânge uzuale, făcute periodic, pot face diferența între un diagnostic precoce și o boală de sânge descoperită prea târziu, atrag atenția specialiștii. Șansele de supraviețuire s-au îmbunătățit remarcabil în ultimii 20 de ani, iar transplantul de celule hematopoietice joacă un rol crucial.
Este nevoie de noi donatori, atrag atențiai specialiștii FOTO: Pacientul 2.0
Gestul simplu de a te prezenta periodic pentru recoltarea de probe uzuale de sânge poate face diferența între un diagnostic precoce și o boală de sânge descoperită prea târziu, au atras atenția specialiștii, în cadrul unui eveniment organizat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România în parteneriat cu Registrul Național al Donatorilor Voluntari de celule Stem Hematopoietice, cu ocazia Zilei Mondiale a Cancerelor de Sânge (marcată anual pe 28 mai).
Cea mai vulnerabilă categorie în fața acestor afecțiuni o constituie persoanele de peste 65 de ani. Vestea bună este că, deși sunt boli grave, cancerele de sânge și bolile rare din acest spectru au astăzi șansa de a fi ținute în frâu datorită progreselor medicale realizate în ultimii 20 de ani. Deși pe drumul cel bun, România mai are de recuperat în ceea ce privește accesul pacienților la cele mai noi variante de tratament.
„În ultimii 20-30 de ani, am înregistrat progrese remarcabile în înțelegerea biologiei cancerelor hematologice. Acest lucru a permis identificarea unor ținte moleculare importante și dezvoltarea terapiilor personalizate, care cresc semnificativ șansele de supraviețuire. Din fericire, multe dintre aceste tratamente sunt deja disponibile și rambursate și în România”, a spus prof. dr. Daniel Coriu, medic hematolog, directorul Centrului de Hematologie și Transplant medular. Cu 25 de ani în urmă, supraviețuirea la 5 ani era de 20% în cazul pacienților cu astfel de diagnostice, pentru ca în prezent supraviețuirea la 10 ani să fie de 80%. „Vorbim de epoca înainte de 2000 și după 2000”, a punctat dr. Daniel Coriu în cadrul evenimentului transmis de platforma Pacientul 2.0.
Pentru ca pacienții să beneficieze de progresele medicale realizate, condiția este să fie diagnosticați la timp, analizele de sânge rămânând un instrument de bază atât pentru depistarea în stadii incipiente, cât și pentru monitorizarea unei boli deja diagnosticate.
„Dacă vrem ca România să aibă mai puține diagnostice târzii și mai multe povești de supraviețuire, trebuie să începem cu lucrurile simple: controale regulate și analize de sânge”, a transmis Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România.
Transplantul de celule hematopoietice, șansa care ține de găsirea unui donator compatibil
Transplantul de celule stem hematopoietice este singura opțiune de tratament curativ pentru o parte dintre pacienții cu cancere de sânge. Șansa la viață înseamnă găsirea unui donator compatibil. Acest donator este căutat în primă fază în familie, unde șansa de compatibilitate este mult mai mare. Dacă nu există, se apelează la donatorii din Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, care în România există de 11 ani.
„Astăzi, de Ziua Mondială a Cancerelor de Sânge, ne oprim pentru câteva momente din ritmul cotidian pentru a onora lupta celor care se confruntă cu aceste boli nemiloase. Ca instituție, suntem profund angrenați în promovarea donării de celule stem hematopoietice și ne implicăm activ pentru extinderea Registrului. Este nevoie de mai mulți donatori voluntari înscriși în Registru, de mai multă informare și de mai mult curaj. Vă îndemn să deveniți ambasadori ai binelui. Să vorbiți despre donarea de celule stem hematopoietice, să vă informați și, de ce nu, să vă înscrieți în Registru. E un gest simplu prin care oferiți șanse reale de supraviețuire pacienților care au nevoie de un transplant de celule stem. În numele tuturor celor care luptă cu cancerele de sânge, vă mulțumesc pentru sprijin, solidaritate și speranță”, a declarat dr. Traian Laurian Arghișan, directorul Registrului Național al Donatorilor Voluntari de celule Stem Hematopoietice.
În prezent, în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de celule Stem Hematopoietice sunt înscriși peste 106.000 de donatori. „Suntem un registru mic comparativ cu celelalte registre”, a precizat dr. Arghișan, dând exemplul registrului din Germania, care cuprinde 6 milioane de donatori, sau registrul din SUA, cu 9 milioane donatori. Registrul național face parte în schimb din rețeaua internațională, astfel că beneficiem de efectul de multiplicare. „Practic, când facem o căutare pentru un pacient român, căutăm în rândul a 43 de milioane de donatori înscriși, deci toată baza de donatori”, a precizat dr. Arghișan. Cei mai mulți donatori pentru pacienții români au fost selectați din Germania și Polonia, însă asta și pentru că, în cazul transplantului, există un factor important care se ia în calcul: celulele stem nu supraviețuiesc mai mult de 72 de ore, iar specialiștii aleg donatorul dintr-o anumită zonă calculând ca, cu tot cu transport, până în momentul în care ajung celulele la pacient, să nu se depășească acest interval de timp. „De asta, de exemplu, o singură dată, pentru un singur pacient, am adus din India celule de la un donator”, a explicat directorul Registrului Național.
Încurajarea înscrierii în registrul donatorilor este un demers continuu, atrăgându-se atenția că, spre exemplu, pentru anumite minorități este deosebit de important să fie reprezentate. „Cu cât o minoritate are mai puțini donatori înscriși, cu atât este mai greu să găsești un donator compatibil în baza noastră”, a mai spus dr. Arghișan.
Ce se caută în baza de date este practic „un frate geamăn”, explică specialiștii, o compatibilitate de 50%, de exemplu, nefiind suficientă.
Cum devii donator și ce presupune
În cadrul evenimentului au fost invitați pentru a-și expune experiența, alături de medici, și pacienți beneficiari ai transplantului de celule hematopoietice (au beneficiat de transplant cu celule de donatori compatibili din străinătate), dar și un donator care a avut ocazia să doneze pentru un pacient din străinătate cu care a fost compatibil.
Pentru a deveni donator înregistrat în Registru Național primii pași sunt extrem de simplu de făcut. Gabriel Răducanu, donator, a explicat că a aflat de registru cu ocazia unei vizite în scop de donare de sânge la un centru specializat. Se poate însă chiar și mai simplu de atât, accesând site-ul https://www.registru-celule-stem.ro și solicitând un kit de testare pe care îl primești acasă, recoltezi foarte simplu probe din cavitatea bucală și le trimiți, fără costuri, la o adresă indicată a unui centru de analize. Poți de asemenea să te prezinți la un centru de donare de sânge, unde proba inițială pentru a fi admis în registru este una de sânge. Una dintre condiții pentru a deveni donator este să ai între 18 și 45 ani și să fii în deplină stare de sănătate.
După admitere (întreaga procedură îți va fi explicată după primul pas făcut) donatorii aflați în baza de date trebuie să știe că pot fi solicitați oricând pentru un transplant dacă există un pacient compatibil care are nevoie de ajutor. Admiterea în registru nu este însă cale fără întoarcere, donatorii putând oricând să se răzgândească, să solicite informații suplimentare etc..
Cât de important este pentru un pacient să afle că există un donator compatibil este greu de explicat. Au făcut-o însă cele două paciente care au trecut prin experiența transplantului nu cu mulți ani în urmă, cu tot ce presupune acest lucru, și care acum sunt bine.
Pentru un pacient se poate găsi un donator compatibil, din țară sau din străinătate, în câteva zeci de minute sau în luni de zile (dacă la momentul primei interogări nu există în baza de date internațională, însă lucrurile se schimbă odată cu completarea continuă a registrelor cu noi donatori). De asemenea este important de știut că pacienții au indicație de transplant atunci când boala lor se află în remisie, astfel că un pacient aflat pe lista de așteptare poate la un moment dat să nu mai fie admis pentru transplant dacă intervin modificări în evoluția bolii.
„Noi venim cu echipa de leucemii acute și discutăm fiecare caz în parte. Unii trec în față în funcție de starea bolii, pentru că pacientul trebuie să fie în remisiune completă. Și pentru pacientul cu leucemie acută asta este condiția. El trebuie să intre în remisiune completă înainte de a putea să primească aceste celule STEM”, a explicat dr. Daniel Coriu, subliniind că transplantul este o consolidare a răspunsului la terapia deja instituită.
După transplant există de asemenea riscuri, aspect pe care pacienții îl știu. În România peste 300 de pacienți au beneficiat de transplant de celule stem hematopoietice, însă numărul procedurilor realizate este și mai mare, unii dintre pacienți beneficiind de două și chiar de trei ori de asemenea terapie.
Care sunt tipurile de cancer cu indicație de transplant
Cele mai frecvente tipuri de cancere de sânge cu indicație de transplant sunt leucemiile, limfomul și mielomul multiplu, însă există și o serie de afecțiuni hematologice rare, mai puțin cunoscute, precum sindromul mielodisplazic, aplazia medulară și mielofibroza, explică specialiștii platformei Pacientul 2.0.
Mielomul multiplu nu se manifestă prin apariția unui nodul sau a unei tumori, așa cum o fac alte tipuri de cancere, ci mai degrabă afectează oasele și tulbură producția de celule sanguine sănătoase. Concret, se formează o grupare anormală de celule maligne, care ulterior produce deteriorări, cum ar fi funcționarea anormală a măduvei osoase, reducerea numărului de globule albe din sânge și a trombocitelor și eroziuni ale oaselor care pot produce fracturi la cel mai mic efort.
Leucemia limfocitară cronică (LLC) este cea mai comună formă de creștere excesivă a celulelor limfatice în organism, reprezentând aproximativ 30% dintre cazurile de leucemie. Datele globale sugerează că LLC afectează între 1 și 5 persoane din 10.000, iar în România sunt înregistrate anual în jur de 900 de cazuri noi. Cu toate acestea, estimările indică faptul că, în funcție de populația României, ar trebui să avem între 2.000 și 10.000 de cazuri anual.
Limfomul (sau cancerul limfatic) afectează celulele sistemului imunitar reprezentate de limfocite și poate cuprinde atât ganglionii limfatici, cât și organele hematopoietice (splina, măduva osoasă).
Sindromul mielodisplazic este boala hematologică malignă care se poate transforma în leucemie acută și care se manifestă prin scăderea numărului de celule albe, globule roșii și trombocite în sânge. Pacienții pot prezenta simptome precum oboseala la eforturi mici, infecții frecvente, echimoze (vânătăi), purpură (sângerare sub suprafaţa pielii).
Mielofibroza este o afecțiune hematologică rară în care măduva osoasă, care de obicei produce celule sanguine, devine fibroasă, limitând astfel producția de celule sanguine. Acest lucru poate provoca simptome precum oboseala, pierderea în greutate, dureri abdominale, sângerări.
Aplazia medulară este o boală de sânge care nu este un cancer, dar în care celulele stem hematopoietice din măduva osoasă sunt puține, iar mediul din jurul lor este modificat, ceea ce face ca celulele produse în sânge să fie insuficiente. Alotransplantul de celule stem hematopoietice de la donator înrudit sau neînrudit poate vindeca această boală.
Nu toate bolile hematologice maligne au indicație de transplant de celule stem hematopoietice, dar pentru multe dintre ele transplantul reprezintă singura șansă de vindecare, mai menționează specialiștii platformei pacientul 2.0 în comunicatul transmis.
