Frecvența și
amploarea epidemiilor de febră denga și de chikungunya au crescut constant după
2010, avertizează un studiu recent, în care se atrage atenţia că în 2024 au
apărut cazuri noi în Italia, Croația, Franța și Spania.
Riscul ca febra
denga și chikungunya să devină boli endemice în Europa este în creștere,
avertizează un studiu recent publicat în The Lancet Planetary Health.
Cercetarea atrage atenția asupra faptului că în anul 2024 au fost raportate
cazuri noi în Italia, Croația, Franța și Spania, semn că aceste boli, specifice
regiunilor tropicale, se extind rapid pe continentul european.
Această situaţie
este pusă în principal pe seama schimbărilor climatice, care favorizează
răspândirea țânțarului-tigru (Aedes albopictus), un vector important al ambelor
virusuri, alături de Aedes aegypti. Alte cauze menționate sunt urbanizarea
accelerată și mobilitatea crescută a populației, notează Agerpres.
Țânțarul-tigru asiatic, despre care se spune că este cea mai invazivă specie de țânțari din lume a colonizat deja13 țări din UE, inclusiv România, Franța, Spania, Grecia și România
În prezent,
aproximativ 4 miliarde de oameni din 129 de țări sunt expuși riscului de a
contracta aceste boli. Studiul arată că încălzirea globală accelerează
dezvoltarea țânțarilor și multiplicarea virusurilor în organismul acestora.
Peste 300 de cazuri
în Europa în 2024
Cercetarea,
finanțată de programul european Horizon, a analizat datele strânse în ultimele
trei decenii de ECDC și OMS, evaluând factori precum clima, mediul, condițiile
socio-economice și date entomologice iar
concluzia oamenilor de ştiinţă este îngrijorătoare.
Dacă primul focar
de boală a avut nevoie de peste 25 de ani pentru a apărea în Europa, din 2010
încoace, frecvența și amploarea epidemiilor au crescut semnificativ, atrag ei
atenţia.
Numai în 2024 au
fost înregistrate 304 cazuri de febră denga, faţă de 275 de cazuri raportate în
total în perioada 2008–2023. Focare locale au fost detectate în Italia,
Croația, Franța și Spania, majoritatea în zone urbane sau semiurbane, în lunile
iulie-septembrie.
Studiul
preconizează că, în regiunile unde țânțarul-tigru este deja prezent, ar putea
apărea epidemii anuale, din cauza modificărilor climatice și a intensificării
circulației oamenilor.
Conform
estimărilor, până în 2060 riscul de epidemii ar putea fi de cinci ori mai mare
decât în perioada 1990-2024. Studiul subliniază necesitatea consolidării
măsurilor de prevenție, inclusiv prin monitorizarea cazurilor și implementarea
unor sisteme eficiente de alertă.
Totuși, autorii
recunosc că analiza are limite: în regiunile în care aceste boli nu sunt endemice,
multe cazuri pot rămâne neraportate, deoarece infecțiile pot fi asimptomatice.
De asemenea, nivelul de monitorizare diferă de la o țară la alta, ceea ce poate
distorsiona imaginea reală a prevalenței, cum este cazul Franței, unde
supravegherea este mai strictă decât în alte state.
