Parlamentul European a adoptat o lege împotriva risipei alimentare şi a deşeurilor textile, în particular cele generate de sectorul de snappily trend, un termen care se referă la milioanele de articole ieftine de îmbrăcăminte importate din China. Potrivit datelor Comisiei Europene, fiecare european generează 132 kg de deşeuri alimentare şi 12 kg de deşeuri de îmbrăcăminte şi încălţăminte pe an. Conform noilor prevederi privind reducerea risipei alimentare, 10% trebuie să provină din prelucrarea şi producţia de alimente şi 30% pe cap de locuitor din comerţul cu amănuntul, restaurante, servicii alimentare şi gospodării. Aceste obiective vor fi calculate în comparaţie cu cantitatea generată ca medie anuală între 2021 şi 2023, iar obiectivul trebui atins până în 2030.
Țările din blocul comunitar vor trebui să ia măsuri pentru a se asigura că operatorii economici care au un rol semnificativ în prevenirea şi generarea de risipă alimentară (care urmează să fie identificaţi în fiecare ţară) facilitează donarea de alimente nevândute care sunt sigure pentru consumul uman. Pentru a-şi atinge obiectivele, ţările membre vor fi libere să aleagă cum îşi vor îndeplini obiectivele în materie de reducere a deşeurilor alimentare. Statisticile arată că peste jumătate din deșeurile alimentare din UE provin din gospodării. Aceasta reprezintă aproape dublu față de deșeurile alimentare generate în timpul producției sau al prelucrării. În același timp, în UE, aproape 33 de milioane de persoane nu-și pot permite o masă completă o dată la două zile, arată datele Comisiei Europene.
România are lege pentru combaterea risipei alimentare
Reducerea risipei alimentare într-o țară ca România, unde 46% dintre copiii din zona rurală sub șase ani se află în risc de sărăcie și malnutriție, trebuie să fie o prioritate. În urmă cu un an România a adoptat o lege menită să reducă risipa alimentară. Conform acesteia, consumatorii au acces la prețuri reduse pentru alimente înainte de expirarea acestora, iar procedura de donații de alimente către organizațiile neguvernamentale a fost simplificată. Principalele categorii de produse aruncate la gunoi de români sunt mâncarea gătită (forty eight%), legumele (37%), pâinea sau alte produse de panificație (35%) și fructele (34%), arăta un sondaj realizat anul trecut. Unul dintre cele mai importante programe în lupta împotriva risipei alimentare în România este încurajarea donării de alimente. În anul 2016 a fost înființată prima bancă pentru alimente din România, al cărei rol expertise de a colecta alimente și de a le dona mai departe, iar astăzi numărul lor a ajuns la nouă.
Ţările UE vor avea la dispoziţie 20 de luni de la intrarea lor în vigoare pentru a transpune normele în legislaţia naţională.
Obligații noi și pentru producătorii de textile
În ceea ce îi privește, producătorii care pun la dispoziţie textile în UE vor trebui să acopere costurile de colectare, sortare şi reciclare a acestora, prin intermediul unor noi diagram de responsabilitate a producătorului (EPR) care vor fi instituite de fiecare stat membru, în termen de 30 de luni de la intrarea în vigoare a directivei. Aceste prevederi se vor aplica tuturor producătorilor, inclusiv celor care utilizează instrumente de comerţ electronic şi indiferent dacă sunt stabiliţi într-o ţară a UE sau în afara Uniunii. Microîntreprinderile vor avea un an suplimentar pentru a se conforma cerinţelor impuse. Noile norme vor acoperi produse precum îmbrăcămintea şi accesoriile, pălăriile, încălţămintea, păturile, lenjeria de pat şi de bucătărie şi perdelele. La iniţiativa Parlamentului, ţările UE pot, de asemenea, să instituie diagram EPR pentru producătorii de saltele.
Noi nu stăm bine la colectarea deșeurilor textile
Potrivit Asociației Române pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX), numărul organizațiilor care colectează deșeuri textile este foarte mic, iar majoritatea acestor deșeuri sunt duse la fabricile de ciment, în vederea incinerării. „Potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului, în România se generează anual aproximativ 250.000 de tone de deșeuri textile. Cu toate acestea, doar aproximativ 15% din deșeurile textile sunt colectate și reciclate în prezent în țară”, arată ARETEX.
De la 1 ianuarie au intrat în vigoare noile norme UE care vizează colectarea selectivă a deșeurilor textile. Ele au prins însă pe picior greșit autoritățile române, pentru că țara noastră nu are infrastructura necesară pentru reciclarea textilelor, asta deși se știa de câțiva ani că de la 1 ianuarie 2025 acest lucru devine obligatoriu. România reutilizează şi reciclează mai puţin de 15% din deşeurile textile, arată datele ARETEX. Potenţialul este de 30%, dacă ar exista o colectare selectivă corectă, adică ceea ce ar fi trebui să se întâmple din ianuarie. Începând cu 1 ianuarie 2025, primăriile din România sunt obligate să asigure containere speciale pentru colectarea separată a textilelor, conform cerințelor Uniunii Europene. Containere sunt însă extrem de puține, și acum, iar situația este și mai gravă în mediul rural, unde acestea sunt aproape inexistente. Pe de altă parte, ne lipsesc și centrele specializate pentru reciclarea puținelor textile care se colectează.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
