Cancelarul german Friedrich Merz a cerut miercuri ca Uniunea Europeană să renunțe la legea privind auditarea lanțurilor de aprovizionare, deși un purtător de cuvânt al guvernului său de coaliție a declarat că Berlinul dorește „să simplifice” legislația, nu să o abolească, potrivit Reuters.
Unii lideri europeni sunt îngrijorați că legea, care obligă companiile mari să verifice dacă furnizorii lor folosesc muncă forțată sau provoacă daune asupra mediului, ar putea afecta capacitatea blocului comunitar de a concura cu SUA și China.
Declarațiile lui Merz merg mai departe decât poziția partenerului său de coaliție, Partidul Social-Democrat (SPD), care dorește păstrarea legii, însă nu este clar dacă Merz va reuși să obțină sprijinul tuturor actorilor implicați pentru a-și atinge obiectivul.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, tot în această săptămână, că legea ar trebui „scoasă de pe agendă”, la zece zile după ce Merz ceruse anularea ei în timpul primei sale vizite ca și cancelar la Bruxelles.
Purtătorul de cuvânt al lui Merz, Stefan Kornelius, a precizat miercuri că Berlinul poartă discuții cu Comisia Europeană, executivul blocului comunitar, pentru reformarea legii.
În cadrul eforturilor Comisiei Europene de reducere a birocrației, „scopul este simplificarea legii lanțului de aprovizionare”, a adăugat Kornelius.
Vorbind la un eveniment din industria construcțiilor, Merz a repetat apelul ca legea să fie eliminată sau cel puțin reformată.
„… niciunul dintre noi nu dorește munca copiilor sau să o încurajeze. Cu toții vrem să susținem condiții de muncă decente și drepturile omului – nimeni nu contestă asta, nici măcar cei care, ca mine, cred că legea națională ar trebui abolită, la fel ca și, în mod ideal, directiva europeană”, a spus Merz.
„Trebuie afirmat clar că, în mod fundamental, avem încredere în companii”, a adăugat el, spunând că legea UE trebuie „cel puțin reformată din temelii, astfel încât această neîncredere profundă să fie eliminată”.
Sub presiunea Franței, care în ianuarie a propus încetinirea aplicării reglementărilor verzi și amânarea pe termen nelimitat a legii, Comisia Europeană propusese deja modificări pentru a reduce birocrația pentru companiile europene.
Însă, potrivit diplomaților UE, înainte de intervențiile Franței și Germaniei, abrogarea completă a legii nu fusese luată în considerare.
În forma actuală, legea ar urma să impună, din 2027, obligații pentru companii de a identifica și corecta problemele legate de drepturile omului și mediu din lanțurile lor de aprovizionare.
Țările UE negociază în prezent modificările propuse, iar un acord era așteptat în lunile următoare.
Însă alegerile din februarie, din cea mai mare economie a Europei, care au adus la putere în Germania pe liberalul economic Merz, au schimbat tonul discuțiilor.
