„Cred că prioritatea numărul 1 este relațiile pe care ar trebui să le avem în cadrul NATO. Noi să considerăm că nu avem niciun fel de divergențe cu țările din zonă”, a răspuns John Ion Banu Muscel.
„Prioritatea mea este interesul național îmi doresc să avem o relație bună cu vecinii și să fim mai curajoși (…) și bineînțeles să mă întâlnesc cu Donald Trump pentru că avem un parteneriat strategic (…) îi voi zice că ne vom ține de cuvânt privind investițiile de la baza de la Mihail Kogălniceanu și să nu retragă trupele din România”, a declarat Elena Lasconi.
„Prioritatea mea este asigurarea securității României pe trei direcții, parteneriatul strategic, consolidarea poziției noastre în NATO și în UE (…) Iar, cea de-a treia direcție, aș vrea să meargă pe zona de securitate alimentară. Și aici voi avea o relație extraordinară cu asociațiile de fermieri din România”, a spus Lavinia Șandru.
„Garanții de securitate pentru Republic Moldova care sunt vitale pentru România (…) Revenirea la funcționarea în parametrii normali a relației cu SUA (…) Atragerea Franței, Germaniei și a Marii Britanii în zona Mării Negre și declanșarea discuțiilor pentru un tratat de securitate cu Franța”, a punctat Crin Antonescu.
„Să aducem la zi politica externă a României într-un doc vizionar cu trei piloni: „NATO, UE și parteneriatul strategic”, „diplomația economică” și „relația cu Republica Moldova”, a enumerat Daniel Funeriu
„Prioritatea zero este securitatea României și a Republicii Moldova” prin reconsolidarea parteneriatului cu SUA, prin întărirea apărării țării față de războiul hibrid, a explicat Nicușor Dan
„Reevaluarea Ministerului Afacerilor Externe … pilele să plece acasă … pe lângă diplomația tradițională să facem diplomația publică … fiecare dintre noi suntem ambasadori ai României”, a spus și Cristian Terheș.
Elena Lasconi l-a pus Nicușor Dan să jure pe Biblie. Antonescu a vorbit despre „sărutul păcii”
Elena Lasconi l-a pus pe Nicușor Dan să jure pe Biblie că nu a mințit în ceea ce privește discuțiile pe care le-ar fi avut despre candidatură. Pe de altă parte, Crin Antonescu a vorbit despre „sărutul păcii”, care a lipsit.
În dezbaterea electorală de la Antena 3 CNN, moderatorul a pus câte doi candidați care au avut discuții aprinse în perioada electorală să își spună ceea ce au de spus la closing de campanie.
Primii care au fost chemați au fost Nicușor Dan și Elena Lasconi.
Elena Lasconi a spus că vrea doar să îi strângă mâna lui Nicușor Dan: „L-am apreciat pentru că nu l-am cunoscut. Îmi pare rău și vreau să-ți spun lucrurile astea în față. Nu-mi snarl că ai mințit de mai multe ori și pot să-ți dovedesc, pot să dovedesc,dar nu vreau să te umilesc. Și ai spus că pe records de 8 m-ai sunat. Nu m-ai sunat, am dovada. Am dovada inclusiv de la firma de telefonie mobilă. Că ne-a anunțat, că spune multe lucruri despre caracterul tău faptul că eram după alegerile prezidențiale de anul trecut și imediat ai decis să candidezi fără să ai o discuție cinstită cu mine. Și nu-mi plac oamenii care mint, în regular. Și eu sunt foarte sinceră. Știi foarte bine că te-am întrebat când ai venit ultima dată la sediu și toată presa period cu ochii pe noi, de ce ai mințit și te-ai uitat pe lângă mine. Și nu mi-ai răspuns la întrebare. Așa că așa stăteam, de ce ai mințit? Crezi că dacă îți calci în picioare caracterul și ajungi într-o funcție, e atât de importantă funcția aia? Ecu sunt capabilă să pierd, dar să-mi păstrez verticalitatea și caracterul, să nu mint niciodată, să nu trădez niciodată”, a spus Lasconi.
La rândul său, Nicușor Dan a spus că nu avea de gând să îi spună Elenei Lasconi altceva decât „succes în campania asta” și a afirmat că nu a mințit niciodată.
„Oameni buni, în 4 mai și în 18 mai, avem alegeri în România și alegerile astea definesc direcția în care merge România”,a spus Nicușor Dan.
În acel moment Lasconi a luat o Biblie și l-a pus pe Nicușor Dan să jure.
„Dacă juri pe Biblie, zici că ești creștin ortodox practicant. Dacă juri pe biblie, că nu ai mințit niciodată… Faptul că ai complotat cu colegii mei…”. a cerul Lasconi.
Nicușor Dan a afirmat că el nu profanează și a refuzat să jure pe Biblie.
O altă contră între candidați a fost între Crin Antonescu și Nicușor Dan. Și ei au fost chemați să își spună ultimele atacuri la closing de campanie.
„Dacă faceți aici un episod din emisiunea „Iartă-mă”, ați eșuat. Aici a lipsit sărutul păcii. N-ați reușit. Ecu, ca un om lipsit de orice calitate, cum spune doamna Lasconi, deci și de acea bunătate necesară – glumesc acum – dacă am să-mi spun cu domnul Dan, ne-am spus, ne-am spus-o deschis, nu ne-am certat ca să ne împălcăm, rămânem pe aceleași poziții, respectul meu pentru domnul Dan, ca și pentru toți ceilalți competitori, există. Chiar dacă ne-am certat, spre deosebire de domnul Ponta, este un om care îi strâng mâna când ne întâlnim sau la sfârșitul unei dezbateri. Și asta e tot”, a spus Antonescu despre Dan.
La rîndul său, Nicușor Dan a spus că nu are nimic să îi spună lui Crin Antonescu, dar are de spus ceva membrilor și simpatizanților PNL.
„Cred că îmi allow ca om de dreapta să am o opinie. Cred că direcția în care merge acest partid nu este una corectă, cred că apropierea de PSD strică și cred că acest partid ar trebui să se apropie de celelalte partide de dreapta pentru că România are nevoie în acest moment de o disciplină a muncii, de o disciplină a legii, de o stimulare a investițiilor și partidele de dreapta sunt cele care știu să facă asta”, a spus Dan.
Ce ar face candidații la Președinție dacă Republica Moldova ar fi atacată de Rusia
Ce ar face România dacă tancurile rusești ar intra în Republica Moldova? Răspunsurile candidaților la Președinție dezvăluie câteva diferențe în viziunea asupra securității naționale.
Un jurnalist Antena 3 CNN le-a cerut candidaților să descrie pașii concreți, legali și constituționali pe care i-ar întreprinde în calitate de comandant al Forțelor Armate și președinte al CSAT.
John Ion Banu Mușcel a subliniat că prima sa datorie ar fi consultarea cu NATO, argumentând că România și-a delegat unele responsabilități acestei alianțe odată cu aderarea. El a menționat că s-ar ghida după cerințele NATO pentru a determine cum să acționeze în apărarea Moldovei. Candidatul a adăugat că ulterior ar evalua în ce măsură România poate risca viețile militarilor săi și cum poate oferi ajutor în diverse regiuni. A încheiat afirmând că, deși România se consideră suverană, prin aderarea la Uniunea Europeană și NATO, țara a cedat anumite drepturi de suveranitate, iar acest lucru influențează deciziile care pot fi luate în astfel de situații de criză.
Elena Lasconi a detalit pașii pe care i-ar urma ca președinte. Aceasta a afirmat că prima sa acțiune ar fi să ordone șefului Statului Indispensable trimiterea de trupe pentru consolidarea graniței cu Republica Moldova, urmată de contactarea președintei Maia Sandu și oferirea imediată de ajutor umanitar. Lasconi a subliniat că Republica Moldova este o țară neutră, ceea ce înseamnă că România nu poate trimite trupe pe teritoriul moldovean. Ea a menționat că ar contacta secretarul regular NATO pentru a invoca Articolul 4, care permite consultări între aliați în situații de criză, the same cu procedura urmată la începutul războiului din Ucraina. Candidata a adăugat că ar trimite materiale non-fight și orice alt ajutor necesar și ar iniția discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La întrebarea suplimentară dacă ar declara mobilizare, Lasconi a răspuns că nu ar lua imediat această măsură, ci ar consulta mai întâi CSAT-ul și aliații NATO în baza Articolului 4.
Lavinia Șandru a evidențiat că acolo trăiesc un milion de cetățeni români. Ea a subliniat că o agresiune armată împotriva Republicii Moldova ar avea automat repercusiuni asupra României, care este stat membru NATO. Șandru a afirmat că ar convoca de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și ar solicita simultan o reuniune de urgență a NATO în baza Articolului 4 din tratat, cu scopul de a asigura protecția Republicii Moldova. Candidata a adăugat că preferă o abordare proactivă în locul unei reacții ulterioare. Ea consideră că România ar putea contribui la siguranța Republicii Moldova sprijinind-o să adere mai posthaste la Uniunea Europeană și obținând în prealabil garanții de securitate din partea NATO.
Crin Antonescu a afirmat că primul său pas ar fi comunicarea imediată cu președinta Maia Sandu pentru a evalua situația exactă. Antonescu a menționat că ar declanșa Planul Național de Apărare, o prerogativă prezidențială, și ar convoca de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Candidatul a subliniat că ar activa imediat toate canalele diplomatice internaționale necesare, invocând Articolul 4 NATO și contactând Comisia Europeană. El a precizat că nu ar convoca Parlamentul în primele momente ale crizei, considerând că nu ar avea timpul necesar și că această măsură nu ar fi prioritară. În ceea ce privește mobilizarea generală, Antonescu a declarat că nu ar recurge la această măsură, dar ar oferi Republicii Moldova toate formele de ajutor posibile, cu excepția intervenției militare directe – incluzând asistență umanitară și logistică, the same cu sprijinul acordat Ucrainei. Antonescu a încheiat amintind că un milion de cetățeni ai Republicii Moldova sunt și cetățeni români, ceea ce înseamnă că un atac asupra lor reprezintă un atac asupra unei părți a națiunii române.
Daniel Funeriu a subliniat că Republica Moldova este constituțional neutră și că, potrivit strategiei naționale de apărare a Moldovei până în 2034, nu este prevăzut un rol teach pentru România. În privința acțiunilor concrete, Funeriu a menționat două priorități imediate: gestionarea fluxului de refugiați civili și invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO pentru consultări cu aliații și prevenirea unor evoluții adversarial. Acesta a evaluat că un astfel de scenariu este improbabil în contextul staunch, menționând două argumente: forțele rusești din Transnistria sunt slăbite, iar orice intervenție dinspre Rusia ar trebui să treacă prin Odessa, un punct strategic dificil de depășit.
Nicușor Dan a evidențiat un facet menționat anterior de Daniel Funeriu – modul în care se va încheia conflictul din Ucraina are implicații majore pentru securitatea Moldovei. Dan a explicat că atât timp cât Ucraina rezistă, este dificil pentru forțele ruse să atace Republica Moldova, care este poziționată geografic între România și Ucraina. Candidatul a făcut referire la o propunere anterioară a lui Crin Antonescu, susținând că discuțiile pentru garanții de securitate pentru Ucraina ar trebui să includă și un capitol teach referitor la Republica Moldova, un demers pe care România ar trebui să-l promoveze pentru prevenirea unor posibile agresiuni. Nicușor Dan a reiterat, ca măsură preventivă suplimentară, importanța accelerării procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, considerând că acest pas ar spori considerabil siguranța țării vecine. În încheierea răspunsului, deși a recunoscut că scenariul unui atac este puțin probabil în contextul staunch, candidatul a subliniat necesitatea existenței unor protocoale de acțiune bine optimistic, atât pentru Republica Moldova în colaborare cu partenerii săi, cât și pentru România, în eventualitatea producerii unei astfel de situații de criză.
Cristian Terheș a caracterizat atacul Rusiei asupra Republicii Moldova drept cel mai grav scenariu cu care s-ar putea confrunta un președinte român. El a subliniat importanța planificării preventive, argumentând că instituțiile statului trebuie să dezvolte scenarii proactive, pentru ca un președinte să nu fie surprins nepregătit într-o astfel de criză. Terheș a precizat că statutul de neutralitate al Moldovei împiedică intervenția militară directă a României, aceasta putând doar să-și deschidă granițele pentru refugiați în absența unor măsuri preliminare. Făcând referire la legislația română privind apărarea națională, candidatul a menționat cele trei componente esențiale: pregătirea teritoriului, a populației și a economiei pentru apărare. Terheș a declarat că ar susține integrarea rapidă a Moldovei în Uniunea Europeană și a evidențiat contribuțiile sale din Parlamentul European, unde a propus amendamente pentru a permite Moldovei să participe alături de România și alte snarl UE la achiziții de armament și muniție, precum și la atragerea de investiții militare.
(sursa: Mediafax)
