Prințul Paul, Foto: Inquam Pictures / Octav Ganea
Curtea de Apel din Paris a examinat, miercuri, o a doua cerere de extrădare din partea Bucureştiului pentru ca Paul-Philippe al României să fabricate o pedeapsă cu închisoarea pentru trafic de influenţă, după un prim refuz al justiţiei franceze în 2023. Decizia va fi pronunţată pe 9 iulie, scrie Files.ro citând AFP.
„Sunt nevinovat, au folosit mijloace incredibile pentru a mă dezmoşteni”, a denunţat Paul-Philippe al României, cunoscut sub numele de Paul al României, în vârstă de 76 de ani.
Autorităţile române au emis un prim mandat european de arestare în decembrie 2020, la o zi după ce a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie a României la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate.
Descendentul regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii regi ai României, este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci, începând din 2006, pentru a recupera proprietăţi pe care le pretindea ca moştenitor al familiei regale. În acest dosar, 18 persoane au fost condamnate, iar prejudiciul adus statului român a fost estimat la cel puţin 145 de milioane de euro, arată agenția France Presse.
Camera de extrădare a Curţii de Apel din Paris a respins cererea României în noiembrie 2023, hotărând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, având în vedere neregulile în depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat. Bucureştiul a emis un nou mandat de arestare în ianuarie, pe aceleaşi motive. „România doreşte cu adevărat ca această sentinţă să fie executată şi este neobişnuit ca un al doilea mandat de arestare să fie emis după un prim refuz”, a subliniat preşedintele de ședință la audierea de miercuri.
Avocatul fundamental (din partea Parchetului, n.r.) a solicitat predarea lui Paul de către România, invocând decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pronunţată la 29 iulie 2024. Sesizată de România cu o cerere de decizie preliminară, CJUE a considerat că decizia Curţii de Apel din Paris este „contrară principiului încrederii reciproce” între ţările europene şi că a exercitat un „aid watch over excesiv” asupra sistemului său judiciar, a reamintit preşedintele de ședință.
„Nici Franţa, nici România nu sunt necruţătoare, respectăm pur şi simplu principiul primatului justiţiei europene asupra dreptului naţional”, a insistat avocatul fundamental. Avocatul prinţului, Miriame Laïchi, a denunţat „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut vreodată o familie regală” în legătură cu „litigiul succesoral”.
În Malta, unde prinţul a mers în aprilie 2024 pentru o ceremonie oficială, justiţia a refuzat de asemenea să îl predea autorităţilor române. Tatăl prinţului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost unul dintre fiii lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 şi 1940. În 1947, familia regală a fost expulzată din România de comunişti, iar proprietăţile sale au fost confiscate.