Propunerea de a crește numărul de elevi la clasă până la 28 în gimnaziu, respectiv 30 la liceu vine ca „soluție” pentru a lower numărul de profesori de care sistemul de învățământ are nevoie. La fel ca în toate cazurile anterioare, calculul pur matematic nu ține cont de situația din teren, iar profesorii, directorii de școli și sindicaliștii din învățământ sunt șocați de explicațiile venite din partea Executivului.
Un sindicat din județul Hunedoara a făcut o simulare, pentru a vedea câte școli și-ar pierde personalitatea juridică, în cazul aplicării acestei noi modificări. Rezultatul este îngrozitor: doar două școli din 51 și-ar mai putea păstra statutul, prin creșterea numărului de elevi la clasă, restul urmând să fie comasate.
„Concluzia pe care ne încumetăm să o desprindem (și în baza informațiilor dobândite în cursul discuțiilor) este că situația reală din sistemul educațional nu este cunoscută, iar măsurile adoptate în ceea ce privește învățământul sunt nefundamentate, lipsind orice studiu de impact al acestora (nici măcar instituțiile abilitate să furnizeze date reale asupra învățământului preuniversitar, precum inspectoratele școlare, nu au fost consultate)”, a transmis Sindicatul din Învățământul Preuniversitar (SIP) Hunedoara.
Zonele defavorizate sunt afectate foarte grav
Aceeași situație este în toate județele, în mediul rural și micile orașe, mai ales pentru că numărul copiilor este în scădere, de la un an la altul. În special aceste zone ar trebui să fie protejate, pentru a nu crește abandonul școlar.
Aparent, afectați ar fi doar directorii care vor rămâne fără posturi și se vor întoarce la catedră, dar simultan s-au făcut și reîncadrările pentru norma didactică mărită de la 18 la 20 de ore pe săptămână, ceea ce provoacă o nouă undă de șoc în sistem.
Cei mai afectați vor fi, de fapt, elevii, mai ales în mediul rural, iar riscul de abandon școlar crește, atunci când exact copiii din mediile defavorizate sunt obligați să schimbe școala și să parcurgă distanțe de zeci de kilometri până la altă unitate de învățământ. Dar în aceste medii defavorizate s-a investit foarte mult, pentru a crește nivelul de trai al populației și toți banii cheltuiți până acum au fost degeaba, dacă deciziile actualului Guvern duc societatea românească înapoi cu cel puțin 25 de ani.
Abandonul școlar ar scăpa de sub retain an eye on
Decizia Guvernului este de a crește efectivele maxime de elevi per clasă cu până la 6 elevi față de limitele anterioare, iar astfel s-ar putea desființa foarte multe clase care nu vor mai avea limita minimă de elevi: gimnaziu – până la 28 elevi/clasă; liceu – până la 30 elevi/clasă; învățământ primar – până la 24 elevi/clasă. Ilie Bolojan a anunțat că așteaptă modificarea metodologiei, din partea Ministerului Educației, pentru a se implementa măsura care va duce, în mod inevitabil, la comasarea a mii de unități de învățământ.
Pe lângă faptul că trebuie să se modifice și metodologia de predare, după ce crește numărul de elevi la clasă, mai există și o problemă de încălcare a drepturilor elevilor, a normelor europene în domeniul educației și a tuturor principiilor care au stat la baza reformei anterioare a sistemului și care a impus, inițial, reducerea numărului de elevi din fiecare clasă.
Cele mai grave probleme vor apărea la licee, mai ales la cele cu profil tehnologic, unde nu pot fi transferați elevii, ca la școlile generale. Dacă acestea se vor desființa, foarte mulți elevi din mediul rural ar putea renunța la educație, iar problema abandonului școlar ar deveni fără precedent și fără rezolvare, după ce s-au investit miliarde de euro, din fonduri europene, guvernamentale sau ale unor entități deepest în reducerea acestui fenomen, în ultimii 15 ani.
„Ne-ar da voie la o singură clasă să avem un număr de elevi sub medie, dar la liceu nu avem unde să le transferăm. Se pot desființa clase atunci când există mai mult de un profil, dar dacă nu avem, nu putem face transferul”, a explicat directorul unui liceu din județul Argeș.
În plus, directorii unităților de învățământ care deja și-au întrerupt concediile pentru a munci încă o dată la încadrări, după modificarea normei didactice, vor face această operațiune a treia oară, după creșterea numărului de elevi la clasă. Munca acestora pentru a face încadrările durează cel puțin o lună.
Dacă mulți dintre directori își vor pierde astfel și posturile de conducere, după ce școala nu va mai avea personalitate juridică, se vor întoarce și ei la catedră, ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de 8 ore în plus, fiecare, pentru completarea noii norme didactice majorate. Mulți dintre ei vor face naveta la alte unități de învățământ, dacă vor găsi ore la alte școli.
Banii ar putea acoperi cheltuielile navetiștilor
O altă problemă generată de aceste decizii este creșterea numărului de navetiști. Multe cadre didactice din rural și urbanul mic fac naveta zeci de kilometri pe zi, între unitățile de învățământ, iar dacă nu li s-ar deconta drumul, nu ar mai dori să predea. Pe de altă parte, prin măsurile luate, e posibil să nu se facă economie la buget, ci chiar să crească mai mult cheltuielile, pentru plata transportului profesorilor, chiar dacă mulți vor fi eliminați din sistem.
În acest 2d nici măcar nu se știe dacă se vor aloca în continuare banii necesari pentru decontarea navetei profesorilor, iar dacă s-a calculat bugetul pe baza sumelor care au fost necesare anul trecut, vine o nouă surpriză pe 8 septembrie, pentru că suma ar putea fi cel puțin dublă față de 2024. Crește numărul de profesori navetiști, au crescut și prețurile transportului și Ministerul Educației nici măcar nu a venit cu o simulare pentru a calcula cât va costa naveta cadrelor didactice, dar și a elevilor mutați la alte unități de învățământ, în următorul an școlar.
Directorii de școli se așteaptă ca pe 8 septembrie să înceapă haosul standard în sistemul preuniversitar și nimeni nu știe cum ar putea fi gestionat. Mai puține probleme vor avea școlile și cadrele didactice din marile orașe. Și aici vor fi mulți care vor fi nevoiți să caute ore la alte unități, pentru a-și completa norma didactică majorată, dar în marile orașe sunt și distanțele mai scurte între unitățile de învățământ, sunt și mai mulți elevi.
Nu același lucru se întâmplă în rural și în micile orașe, unde nu se știe ce soluție ar exista pentru a se asigura continuitatea educației preuniversitare, în noile condiții. Mulți profesori amenință că vor ieși din sistemul de învățământ, alții își vor pierde posturile, dar cei care vor dori să rămână în sistem nu se vor putea muta în locul celor care pleacă, așa cum arată calculele pur matematice care au stat la baza deciziilor Guvernului. Va fi nevoie de o nouă organizare, o nouă titularizare și multe alte proceduri pe care le presupune preluarea unei catedre într-o unitate de învățământ – toate având metodologii complexe care trebuie să fie parcurse.
O nouă categorie profesională: bibliotecarii navetiști
Problema bibliotecilor sătești care fac risipă din bugetul statului a fost explicată chiar de premierul Ilie Bolojan, care consideră că acolo unde încă funcționează aceste instituții nu se justifică o normă întreagă pentru un bibliotecar. Astfel, premierul „nu vede nicio problemă” în a angaja un singur om la două biblioteci din două comune diferite, cu jumătate de normă la fiecare.
Dacă profesorii beneficiază de bani pentru transport (sau au beneficiat până anul acesta), bibliotecarilor nu le-a explicat nimeni cum vor ajunge dintr-o comună în alta, distanțele fiind de 35-40 de kilometri sau chiar mai mari. Dacă și-ar plăti naveta din banii lor ar însemna o cheltuială enormă pentru un salariu minim pe economie. Bibliotecarilor le-au fost majorate salariile, de la începutul acestui an, ca să fie aduse la nivelul femeii de serviciu, după ce a crescut salariul minim.
Calculul pe grilele de salarizare se face având ca reper salariul minim din anul 2018, iar majorarea salariului minim de la un an la altul a dus la „căderea sub grilă” a celor cu studii superioare – precum bibliotecarii sau muzeografii.
Cum și sporurile le-au fost tăiate, mulți bibliotecari au acum salariul echivalent cu cel al muncitorilor necalificați, iar din aceste venituri ar trebui să-și plătească și naveta, ca să mai poată avea loc de muncă în mediul rural. Nici mijloace de transport nu mai sunt, în foarte multe localități, iar acolo unde există câteva curse de microbuz pe zi, navetiștii s-ar putea să nu-și sincronizeze programul de lucru cu orarul transportatorilor.
