Alexandru Rafila, min. Sănătății: „Nu putem fi de acord cu reduceri la nivelul bugetului Sănătății”
Prezent la dezbateri, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat faptul că în ciuda tăierilor bugetare care se pregătesc acum pentru reducerea deficitului, nu este de acord cu ideea reducerii bugetului Sănătății. El a spus că e long-established să existe discuții despre creșterea colectării și eficientizarea unor zone în care se duc banii publici, dar nu se poate pune problema reducerii bugetului alocat Sănătății. Pe de altă parte, colaborarea strânsă cu industria farma este foarte importantă pentru autorități, pentru a putea oferi pacienților medicament de ultimă generație. „Suntem parteneri activi. Nu mai e o chestiune de viitor, e prezent și trecut, se întâmplă de câțiva ani. Am dezvoltat hub-ul de cercetare și inovație. În România s-au triplat rezultatele, numărul de studii clinice, mai ales că oferă și acces la medicamente inovative. (…) Noi putem să facem prioritizări, eforturi, și s-au tot făcut. În trei ani și jumătate am făcut tot ce am putut, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a făcut tot ce a putut. Și acum e un HG care consist of o listă de 22 de medicamente inovative și care așteaptă un OK ca să ajungă la pacienții care au nevoie de ele, dar probabil e aceeași discuție despre constrângerile financiare. Toată lumea vorbește despre deficit. Și mediul rural vorbește despre asta, fără să înțeleagă despre ce e vorba. Noi nu o să putem ieși din acest cerc decât în momentul în care România va putea să colecteze la nivelul mediu din UE, astfel încât bugetul să acopere 40% din PIB. Noi facem anual 32-33%. Poziția și a mea și a CNAS e categorică – nu putem vorbi de reduceri la nivelul bugetului Sănătății. Suntem de acord, sunt zone care trebuie să fie finanțate mai chibzuit, dar în Sănătate, unde avem un procent mic din PIB, nu putem să fim de acord să reducem.
Să nu credeți că există funcționar în Ministerul Sănătății sau CNAS care să zică «nu suntem de acord cu introducerea unei molecule inovative». Toată lumea, inclusiv companiile farmaceutice, medicii de familie, își desfășoară activitatea într-un context economic și constrângerile limitează posibilitățile de acțiune. Trebuie să vedem cum putem să facem ca acest demers să aibă o finalitate favorabilă pacienților”, a declarat ministrul Sănătății, în cadrul conferinței.
Procesul de îmbătrânire a populației va fi o problemă tot mai mare.
Întreaga Europa are o dificultate semnificativă aici, iar asta duce la cheltuieli din sănătate în creștere. Medicamentele actuale influențează cursul natural al bolii, uneori o vindecă. În realitate discuția de azi ne duce către întârzieri, însă pentru pacienți e important «ce pot face pentru boala mea?». Noi suntem vârful cercetării în industria farmaceutică. Discutăm și despre o situație cu care ne confruntăm azi: deficitele gemene ale României. Întrebarea e ce putem face să ieșim din situația asta și să fim mai bine mâine, să recuperăm și din acel decalaj comparativ cu țările vestice. În sănătate, România are un dezavantaj. Decalajul de alocare. E evident că presiunea socială va duce la recuperarea acestui decalaj. Întrebarea e în cât timp și cum.
ARPIM vrea să contribuie. Faptul că avem decalaj e o situație care trebuie rezolvată. Avem trei direcții strategice fundamentale: cum putem face România competitivă pentru investiții în industria farma, eficientizarea cheltuielilor din sănătate și cum modernizăm procesul de optimizare a tehnologiilor inovatoare, ca să fim în linie cu Europa. Nu trebuie să reinventezi roata, trebuie să găsești căi pentru a putea sări etape. Medicamentele inovatoare controlează cursul natural al bolii. Datele arată că terapiile inovatoare reduc costurile asociate tratamentului. Inovația înseamnă progres, iar în sănătate nu există altă cale de a recupera decalajul. În Europa sectorul farma generează cea mai mare valoare adăugată brută din economie și el trebuie să devină strategic și competitiv și în România”.
Radu Rășinar, președintele ARPIM
Doar 35% din români plătesc astăzi asigurările de sănătate (CASS), în timp ce, spre exemplu, în Germania plătesc 70%. Dacă în România contribuția la sănătate este de 10% din salariul brut, în Germania aceasta este de 14%.
CNAS trebuie să-și eficientizeze cheltuielile
La rândul său Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS, a pus accentul, în intervenția sa, pe eficientizarea cheltuielilor Casei, în condițiile în care bugetul alocat instituției anul acesta este de 77 de miliarde de lei și ar mai fi nevoie de circa 11 miliarde de lei pentru ca aceasta să-și onoreze toate obligațiile. Din acest buget, o treime se duce pentru decontarea medicamentelor, dar suntem încă departe față de alte țări. De exemplu, Belgia, o țară cu circa 11 milioane de locuitori, a alocat Casei de Sănătate un buget de forty five de miliarde de euro, din care 18% din el se duc pe medicamente.
„Cred că mecanismele price-volum și price-volum-rezultat sunt cele mai eficiente în ceea ce privește predictibilitatea. Cred că trebuie să venim și în acest domeniu cu inovație. Există modele de bună practică la nivel european. Cred că ce nu facem suficient în momentul de față, și mă bucur că și industria farma e de acord. Trebuie să cuantificăm efectul sanatorium. Avem puține mecanisme care să cuantifice beneficiul sanatorium și ne trezim în unele situații că facem mai mult rău continuând un tratament. CNAS va prezenta până la sfârșitul acestei luni Guvernului un memorandum în care vor fi propuse o serie de măsuri în vederea eficientizării cheltuielilor Casei. Noi avem, în momentul de față, foarte multe date. Monitorizarea lor, odată cu punerea în funcțiune a noii platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS), ne va permite să facem o monitorizare a datelor post-consum”.
Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS
„Pacienții trebuie să aibă acces neîngrădit și echitabil la medicamentele inovatoare, care fac diferența între viață și moarte. Lucrurile trebuie schimbate profund. Accesul și inovația nu mai trebuie privite ca un lux, e o necesitate, iar pentru noi, ca societate, trebuie să devină normalitate. Aceste medicamente schimbă vieți. Reduc complicațiile și comorbiditățile. Folosesc paradigma accesul la aceste medicamente… o să spuneți că depinde de finanțe. European spun că depinde de cum sunt alocați banii, de eficiența sistemului de sănătate. Un sistem responsabil e unul care investește și în soluții pe termen lung, nu rezolvă doar punctual incendiile. Medicațiile de acest gen sau accesul la investigații reduc complicațiile pe parcursul vieții.
În egală măsură trebuie infrastructura care să țină pasul, și în același timp acces la medicație. Stabilirea măsurilor care duc la normalitate… trebuie să părăsim idei de genul «suntem prea săraci ca să ne permitem asemenea medicații»… Cred că eficientizarea sistemului de sănătate înseamnă ceva mai mult, înseamnă respect pentru pacienți, dar și pentru noi, ca medici. E frustrant să fie nevoie să trimiți un pacient în străinătate, un price mai mare, decât să facilitezi infrastructura și accesul la aceste medicamente. Uneori nu doar normalizarea unor parametri trebuie să fie dezideratul, ci calitatea vieții. Când vom gândi așa, vom fi eficienți”.
Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor
Pacienții nu sunt mulțumiți
La dezbaterile de ieri au participat și reprezentanții Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) care, chiar dacă au subliniat că lucrurile s-au mișcat în ultimii ani, au subliniat faptul că situația nu arată bine. „Se pot îmbunătăți multe lucruri. Primul pas e să fim sinceri. Situația în mod accurate e că suntem la coada clasamentului și pe primele locuri la mortalitate evitabilă. La 778 de zile întârziere anul trecut erau peste 100.000 de persoane în așteptare.
Cred că nu e acceptabil ca autoritățile să vină să zică că bugetul e așa pentru că nu colectăm suficient. Nu suntem într-o situație bună. Oricât am cosmetiza lucrurile, nu suntem într-o situație bună. Și cu cât acceptăm asta mai repede, cu atât vom găsi mai repede soluții”, a declarat reprezentanta COPAC, Luminița Vâlcea.
Studiul WAIT 2024 ne arată clar unde suntem
În cadrul conferinței reprezentanții ARPIM au prezentat rezultatele „Studiului EFPIA Affected person W.A.I.T. 2024”, care analizează accesul pacienților la medicamente și tratamente inovative în UE. Am aflat astfel că pacienții români așteaptă peste doi ani pentru accesul la medicamente inovative, față de doar 4 luni în Germania. De asemenea, pacienții din România au acces la un număr foarte limitat de tratamente inovative, în comparație cu pacienții din Germania sau Italia. În România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 33 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 19%.
Timpul de așteptare al pacienților din România nu a scăzut niciodată sub borna de doi ani în ultimele Studii W.A.I.T., începând cu cel din 2020. În studiile anterioare pacienții români au așteptat după cum urmează: 778 de zile (Studiul W.A.I.T. 2023), 918 zile (Studiul W.A.I.T. 2022), 899 de zile (Studiul W.A.I.T. 2021) sau 883 de zile (Studiul W.A.I.T. 2020). Din 173 de medicamente inovatoare care au primit aprobare din partea Agenției Europene a Medicamentelor (EMA) în perioada 2020-2023, în România erau disponibile, la 5 ianuarie 2025, doar 33 de medicamente. Niciun medicament aprobat la nivel european în 2023 nu generation compensat în România la 5 ianuarie 2024. În acest nou raport, rata de disponibilitate a medicamentelor este de doar 19%, în creștere cu doar două procente față de studiul identical de anul trecut. Datele arată că în topul țărilor cu cea mai mare rată de disponibilitate se situează Germania (90%), urmată de Italia (83%) și Austria (82%), iar țările vecine sau comparabile cu România se situează mult în fața noastră: Bulgaria (fifty three%), Polonia (39%), Ungaria (27%). Alte date relevante ale studiului:
-
Situația medicamentelor oncologice: În perioada 2020-2023 au fost aprobate 11 medicamente destinate pacienților oncologici, dar nici măcar unul aprobat în 2023. Pentru aceeași perioadă, Germania a aprobat 54 de medicamente, 14 doar în 2023. Totalul tratamentelor aprobate la nivel european pentru această perioadă a fost de 56, 14 doar în 2023.
-
Situația medicamentelor orfane: În perioada 2020-2023 au fost aprobate 17 medicamente destinate pacienților care suferă de o boală rară, dar nici măcar unul aprobat în 2023. Pentru aceeași perioadă, Germania a aprobat 59 de medicamente, 10 doar în 2023.
-
În perioada 2014-2023, autoritățile române au reușit să aprobe și să introducă pe lista medicamentelor compensate un număr total de 163 de medicamente/tratamente inovative dintr-un total de 402 la nivel european.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
