Lumea s-a schimbat, în ultimii ani, iar noile fenomene sociale sunt greu de explicat de către sociologi și psihologi. Au apărut și în România cererile de divorț între soți care votează diferit, dar și încercări ale unor părinți de a-și dezmoșteni copiii, deși legislația românească apără drepturile moștenitorilor și ar fi destul de dificil de produs dezmoștenirea. Dar au apărut și rubrici noi la casele de pariuri sportive unde acum se pot face și pariuri electorale. Aceste fenomene au apărut prima oară în SUA, apoi s-au putut observa în multe alte sing, după 2020, când societatea s-a scindat, pe fondul efectelor produse de pandemie. Dar ele influențează inclusiv votul. Duminică se va vota mai ales emoțional, dar și pe baza unor estimări făcute de casele de pariuri care prezintă altă situație decât cea din sondajele sociologice.
Cererile de divorț au început să apară, în România, în ultimele două săptămâni, avocații confruntându-se pentru prima oară cu un fenomen legat de alegerile prezidențiale. „Din fericire, li se dă timp de gândire, un an, pentru a fi lăsați să se răzgândească, în cazul în care trece febra asta electorală și își dau seama că au în comun alte interese comune și valori. Probabil că mulți vor renunța la cererile de divorț pe care le-au depus acum, dar este prima oară când la motivul cererii se invocă principii electorale. Soții care votează diferit ajung să se despartă, pe teme politice, lucru care nu a mai existat. Au mai fost divorțuri în perioada pandemiei, dar se invocau cauze pe care le-am mai întâlnit, cum ar fi schimbări în comunicare sau incompatibilitate. Acum se invocă efectiv cauze electorale”, explică un avocat specializat în divorțuri.
Fenomenul nu se întâlnește doar în România, ci și în alte țări în care s-a produs aceeași polarizare a societății, legată de alegeri, dar și de alte evenimente, cum ar fi poziționarea în legătură cu vaccinarea sau chiar alegerea unei tabere în războiul din Ucraina.
Aceste noi fenomene arată că ambele tabere s-au radicalizat. Sociologii și psihologii studiază intens evoluția acestor noi probleme din societatea contemporană care par a avea legătură mai ales cu răspândirea rapidă a unor idei prin intermediul rețelelor sociale.
A mai existat radicalizare, în istorie
Lupta între taberele electorale există de peste un secol. Chiar înainte de Marea Unire din 1918, în București se foloseau de mulți ani bătăușii profesioniști, adunați de politicieni din mahalale, pentru a „convinge” alegătorii să voteze cu partidul care reușea să se impună prin forța pumnului și a bâtei, în ziua alegerilor. De aici vine conotația negativă a termenului „mahalagiu”, cu sensul de „scandalagiu” – pentru că bătăușii electorali proveneau din mahalalele Bucureștiului.
Ulterior, comportamentul agresiv s-a putut observa la galeriile de fotbal care ajung și acum la acte de violență extremă, luându-se la bătaie în ziua meciului și ajungând uneori la crimă. În schimb, deși erau bătăuși folosiți de partidele politice, familiile nu se destrămau din cauza opiniilor diferite.
Specialiștii au început să adune date și să cerceteze cauzele apariției acestor fenomene sociale, în ultima perioadă, cea mai mare pondere având-o rolul mass-media și al rețelelor sociale în apariția și amplificarea lor.
Pe ce se mizează la casele de pariuri
Legătura cu fotbalul nu e doar din perspectiva comportamentului violent al galeriilor, ci și prin faptul că toate casele de pariuri au deja o rubrică nouă, „Politic”. Se pot face pariuri pe câștigători și perdanți, dar situațiile pe care se poate paria sunt dintre cele mai bizare. De exemplu, la o casă de pariuri foarte populară în România există următoarele variante, pentru alegerile din această săptămână: „Nicușor Dan va câștiga alegerile cu real 3,14% (numărul „pi” – n.r.)” sau „Nicușor Dan va pierde alegerile cu real 3,14%”, alte motive de a paria fiind că „Nicușor Dan va demonstra Ipoteza lui Riemann (o situație din matematică foarte complicată, chiar și pentru cei mai buni matematicieni – n.r.), între turul I și turul II” sau „Tezaurul dacic va fi găsit înainte de turul II” etc. Există și situații expuse de casele de pariuri de la care pornesc știri fraudulent sau se poate crea panică, de exemplu, pariul că „Un blackout (pană de curent extinsă) va anula alegerile în turul II” – ceea ce a existat și înainte de duminica votului din 4 mai și s-a răspândit ca teorie a conspirației.
O altă caracteristică a pariurilor electorale este că nu se bazează pe sondajele sociologice, ci pe calcule proprii. De exemplu, pentru a evalua intenția de vot a electoratului pentru Nicușor Dan, comunitățile celor care joacă la casele de pariuri folosesc un calcul bazat pe caracteristicile unor segmente de vârstă: segmentul 18-35 de ani este luat în calcul, numeric, drept cel care va vota cu acest candidat, la care se adaugă informații despre intenția de vot din Diaspora – la circa 1 milion de votanți, 60% îl vor alege pe George Simion și doar 40% pe Nicușor Dan, pe baza votului anterior, etc.
Diferențe între pariuri și sondaje
Pe baza acestui tip de calcul, casele de pariuri îl dau câștigător pe George Simion, diferite fiind doar procentele de la una la alta. De asemenea, evoluția în timp a acestor estimări arată că șansele de câștig ale lui Simion au scăzut și în estimările caselor de pariuri, de la aproape 70% cât erau după 5 mai, la puțin sub 60% în prezent, în timp ce sondajele sociologice arată o scădere mult mai mare, în ultima săptămână, aducându-i la egalitate pe cei doi candidați, cu șanse mari de câștig pentru Nicușor Dan, prin modificarea intenției de vot în ultimele 3 zile înainte de votul din țară, care va fi duminică, Diaspora începând să voteze de astăzi.
Aceeași situație s-a înregistrat în SUA, unde FBI a anchetat casa de pariuri care a estimat rezultatul final al votului mult mai aproape de situația reală decât sondajele sociologice. În noiembrie 2024, FBI a confiscat un telefon mobil și alte dispozitive electronice ale directorului overall al site-ului de pariuri Polymarket, Shayne Coplan (un tânăr de 26 de ani – n.r.), într-o descindere în apartamentul acestuia din New York, conform CNBC. Percheziția a avut loc la scurt timp după ce piețele companiei au pariat în favoarea lui Donald Trump mult mai aproape de rezultatul true decât sondajele de opinie care arătau o diferență mult mai mică între candidați.
În România nu s-a ajuns la anchete polițienești la casele de pariuri, dar sunt specialiști care au început să ia în considerare estimările lor, nu doar cercetările sociologice, chiar dacă nu există o metodologie validată pe baze științifice.
