Escrocheriile din domeniul cripto continuă să evolueze într-un ritm alarmant, tehnologiile emergente având un rol central în această transformare, un ultim raport de specialitate indicând care sunt cele mai des întâlnite tipuri de fraudă.
Escrocheriile din domeniul cripto continuă să evolueze într-un ritm alarmant. Foto Shutterstock
Potrivit celui mai recent Raport de Cercetare Anti-Fraudă 2025, pierderile provocate de fraude cripto au atins un total de 4,6 miliarde de dolari în 2024. Cele mai utilizate metode de escrocherii sunt tehnologiile deepfake și ingineria socială, care au devenit instrumente-cheie în atacurile de mare amploare asupra utilizatorilor.
Caracterul global și descentralizat al criptomonedelor, considerat una dintre cele mai mari inovații ale ecosistemului digital, aduce și riscuri tot mai sofisticate. În timp ce protocoalele descentralizate însumează peste 98 de miliarde de dolari depozitate, iar interesul instituțional pentru activele digitale crește constant, aceleași tehnologii care alimentează progresul permit și dezvoltarea unor noi forme de fraudă cripto, din ce în ce mai greu de detectat.
„În prezent, piața cripto se confruntă cu provocări tot mai serioase generate de sofisticarea fraudelor și a tacticilor de manipulare. AI a făcut ca fraudele să fie mai rapide, mai ieftine și mai greu de detectat. Bitget consideră că abordarea eficientă a acestor amenințări presupune combinația dintre inovație tehnologică solidă și cooperare extinsă în cadrul întregului ecosistem cripto. De aceea, noi am declarat luna iunie ca Luna Anti-Fraudă, o inițiativă menită să ridice standardele din industrie și să crească gradul de conștientizare al utilizatorilor. Scopul nostru este ca oamenii să tranzacționeze mai inteligent, nu doar mai rapid”, declară Gracy Chen, CEO al companiei Bitget.
O amenințare ce continuă să evolueze
Deja nu mai vorbim despre tentative rudimentare de phishing din trecut. De altfel, în perioada 2023–2025, s-a remarcat o escaladare dramatică atât în ceea ce privește amploarea, cât și complexitatea atacurilor. Numai în 2024, utilizatorii cripto din întreaga lume au pierdut peste 4,6 miliarde de dolari în urma escrocheriilor, adică o creștere de 24% față de anul precedent, potrivit Crypto Crime Report 2025, publicat compania de analiză Chainalysis.
De la falsuri video generate prin tehnologie deepfake până la scheme de tip Ponzi camuflate sub promisiunea „recompenselor de staking”, escrocii exploatează inteligența artificială, manipularea psihologică și rețelele sociale pentru a atrage inclusiv utilizatorii experimentați.
Principalele trei categorii de fraude:
• Impersonare cu deepfake – sunt folosite în special videoclipuri cu persoane publice care „susțin” platforme false;
• Inginerie socială – de la teste de angajare infectate cu viruși până la tweeturi de phishing;
• Fraude de tip Ponzi, reambalate sub eticheta DeFi, GameFi sau NFT.
Cel mai îngrijorător aspect ține, însă, de dimensiunea psihologică tot mai rafinată a acestor amenințări: victimele nu mai sunt doar înșelate, ci influențate treptat să acționeze împotriva propriului interes. Escrocii vizează accesul la date, însă ei și exploatează în slăbiciuni comportamentale și decizionale.
Cum sunt furate fondurile
Fondurile obținute fraudulos sunt adesea transferate prin așa-numitele cross-chain bridges, adică tehnologii care permit mutarea rapidă a valorii între rețele blockchain – și ascunse cu ajutorul unor instrumente de anonimizare, înainte de a ajunge în mixere sau pe platforme de schimb. Acest lucru complică intervențiile autorităților și procesele de recuperare, arată raportul Bitget.
Printre cele mai recente tendințe identificate se numără înșelătorii de amploare în Hong Kong, folosirea tot mai frecventă a aplicației Telegram și a secțiunilor de comentarii din X (fostul Twitter) ca puncte de intrare pentru atacuri, precum și dezvoltarea unor rețele de fraudă bine organizate, care operează la nivel internațional.
Pentru utilizatori și instituții, adoptarea unor bune practici și recunoașterea semnalelor de alarmă frecvente devine esențială, mai ales în interacțiunile din ecosistemele DeFi, NFT și Web3, unde capcanele devin tot mai complexe.