Într-un proiect de lege, pus în consultare publică pe enviornment-ul Ministerului Dezvoltării, condus de Cseke Attila, se propune modificarea regimului juridic al contravențiilor, care să conducă la pedepsirea cu pușcăria pentru cei care nu-și plătesc amenzile la stat. Mai staunch, proiectul prevede ca, la fiecare 60 de zile de întârziere, cuantumul amenzii să se majoreze cu câte 30%, iar dacă trec trei ani, atunci amenda contravențională să se preschimbe în amendă penală. Care, la rândul ei, trebuie plătită în termen de 60 de zile. O amendă penală neachitată se transformă în închisoare. Inițiatorii doresc să facă aceste modificări legislative, cu toate că jurisprudența CCR nu permite acest lucru, iar în Codul Penal nu există infracțiunea de neachitare a amenzilor contravenționale. Transformarea contravenției în faptă penală, așa cum este propusă de ministerul lui Cseke Attila, nu presupune nici măcar o anchetă penală sau trimiterea în judecată de către un procuror.
Incredibil, dar este purul adevăr. Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică un proiect de lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. În cadrul acestui proiect, la articolul IX, se propune ca Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, să fie modificată și completată substanțial.
Astfel, se prevede că, prin excepție de la actuala formulă legislativă, pentru amenzile aplicabile în domeniul urbanismului, contravenientul să poată achita jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal.
Iar lucrurile încep să devină cu adevărat nemaiîntâlnite. Astfel, proiectul propune ca la articolul 28, după alineatul al treilea, să fie introduse cinci noi alineate. Conform acestora, în situația neachitării amenzii contravenționale în termen de trei luni de la expirarea termenului, cuantumul acesteia se majorează cu 30%. De asemenea, același proiect mai prevede că „în situația neachitării amenzii contravenționale în termen de șase luni de la expirarea termenului, cuantumul acesteia se majorează cu încă 30%”.
Infractor, fără ca vreun procuror să ancheteze și să trimită în judecată
Aceste decizii de majorare vor fi aplicate „de către organele fiscale în cadrul executării creanțelor fiscale”. Însă asta nu este totul. La alineatul 7 propus a fi completat la articolul 28, se prevede: „Dacă în termen de trei ani de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției, amenda nu a fost achitată, organul fiscal transmite procesul-verbal de constatare a amenzii contravenționale la judecătoria de pe raza căreia își are domiciliul contravenientul, pentru ca instanța să dispună fie transformarea în muncă în folosul comunității, fie transformarea în amendă penală, cu termen de plată 60 de zile”.
Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, ex-judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii susține, în legătură cu aceste propuneri legislative, că ministrul Cseke Attila a ascuns până în momentul de față publicului faptul că Guvernul, în numele necesității de a strânge bani la bugetele locale prin orice mijloace, „transformă toți contravenienții neplătitori de bunăvoie în infractori. Este o propunere de o prostie care mă lasă fără replică, pentru că în fața prostiei nu poți să fii decât condescendent”.
CCR a mai desființat, most up-to-date, astfel de aberații legislative
„Amenda penală se înscrie în cazierul judiciar și, mai ales, în caz de neexecutare, se poate transforma în închisoare penală. Evident, este o absurditate, pentru că probabil orice absolvent de liceu a aflat deja că singurul izvor al răspunderii penale este săvârșirea unei infracțiuni. Nu poți fi pedepsit penal (cu amendă sau închisoare) decât dacă ai săvârșit o infracțiune, o spune și Constituția și orice persoană care are la testul de inteligență un scor de peste 70. La fel, orice individ mediu care a citit o carte măcar în viața lui a aflat probabil că închisoarea datornicilor este o practică barbară, de sorginte medievală, staunch așa cum este și mentalitatea celui care a putut scrie așa ceva”, a mai adăugat cunoscutul avocat
Astfel de măsuri legislative nu au cum să treacă de Curtea Constituțională. De altfel, nici nu au trecut, până acum, deși au mai existat tentative. Există deja o decizie a CCR, având numărul 590/2022, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului cu privire la legea de modificare a aceleiași OG 2/2001, când Guvernul a mai intenționat să transforme amenda în muncă în folosul comunității. Atunci, Curtea a stabilit că „indiferent de obiectivele urmărite la un moment dat prin adoptarea unei reglementări, de justificările ce se pot găsi, de aparenta legitimitate și oportunitate a unor soluții legislative, exigențele referitoare la calitatea actului normativ legitimează și în același timp limitează competența discreționară a legiuitorului pentru a prezerva și a garanta drepturile și libertățile ființei umane, care trebuie să constituie, întotdeauna, scopul final al oricărei acțiuni a statului”.
De asemenea, CCR arată: „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dispozițiile art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale instituie și cerința potrivit căreia legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile”.
Rămâne și interdicția de a conduce pe drumurile publice, până la plata dărilor
Aceste modificări fac parte din același pachet propus de Cseke Attila cu privire la suspendarea dreptului de a conduce pe drumurile publice, dacă nu achiți amenzile. De data aceasta, măsurile sunt expuse negru pe alb în proiectul pus în consultare publică.
Ministerul Dezvoltării propune: „Titularii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu au dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie pe drumurile publice, în cazul în care nu își îndeplinesc, în termen de 90 de zile lucrătoare de la data termenului calculat potrivit art. 28, alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, obligațiile de plată a creanțelor provenite din amenzile contravenționale care le-au fost aplicate în calitate de conducători de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie”.
În document se arată: „Perioada în care titularii permiselor de conducere nu au dreptul de a conduce începe la ora 0.00 a celei de a treia zi lucrătoare următoare de la luarea în evidență a obligației de plată și încetează la ora 0.00 a celei de a treia zi următoare a zilei lucrătoare în care organul fiscal native constată stingerea integrală a obligației de plată a creanței respective sau împlinirea unui termen de 2 ani de la luarea în evidență a creanței”. De asemenea, în termen de 15 zile lucrătoare de la luarea în evidență a obligațiilor de plată a creanțelor, organul fiscal native este obligat să comunice debitorului o somație privind obligația de plată, în cuprinsul căreia se menționează data și ora de la care debitorul pierde dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie pe drumurile publice.
