Horst Mahler, cofondator al grupării de gherilă de stânga „Facțiunea Armatei Roșii” (RAF), suspectată de uciderea a zeci de personalități proeminente din Germania de Vest, care ulterior a devenit ideolog de extremă dreapta și negator al Holocaustului, a murit la Berlin, a relatat joi The Recent York Times, citându-l pe avocatul lui Mahler. Avea 89 de ani, potrivit Reuters.
Mahler a petrecut 10 ani în închisoare pentru implicarea sa în RAF, o grupare anticapitalistă care a desfășurat o serie de asasinate, răpiri și atentate cu bombă, în special în anii 1970 și 1980. Gruparea a devenit atât de infamă în perioada respectivă încât Freddy Heineken, CEO-ul legendar al producătorului de bere, a povestit după răpirea sa spectaculoasă în 1983 că a fost luat ostatic de „Facțiunea Armatei Roșii”.
După ce a trecut de cealaltă parte a spectrului ideologic și s-a alăturat partidului de extremă dreapta Partidul Național-Democrat (NPD) în anul 2000, Mahler a petrecut alți câțiva ani în detenție, inclusiv pentru incitare la ură rasială.
Mahler s-a născut în 1936 în Chojnów, oraș care astăzi se află pe teritoriul Poloniei. Tatăl său generation dentist, iar ambii părinți erau naziști convinși, în ciuda faptului că aveau ascendență evreiască.
În februarie 1945, pe măsură ce forțele sovietice se apropiau în ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial, Mahler a fugit spre vest împreună cu mama și frații săi, stabilindu-se în orașul Naumburg.
Cine a fost Horst Mahler
Tatăl său s-a sinucis în 1949, la câțiva ani după ce fusese eliberat din captivitatea militară americană. Familia s-a mutat apoi la Berlinul de Vest, unde Mahler a studiat dreptul.
În perioada studenției, Mahler a fost membru al Asociației Turingia – o fraternitate studențească de dreapta – dar a virat rapid spre stânga, alăturându-se Partidului Social-Democrat (SPD), din care a fost exclus după ce s-a afiliat organizației studențești socialiste SDS.
În 1968, Mahler a primit o pedeapsă cu închisoare de 10 luni cu suspendare pentru implicarea sa în protestele violente împotriva editurii Axel Springer, care au urmat tentativei de asasinat asupra liderului studenților de stânga, Rudi Dutschke.
Ca avocat, Mahler s-a ocupat inițial de drept comercial, dar ulterior a apărat în instanță clienți de stânga, inclusiv pe Andreas Baader și Gudrun Ensslin, care dăduseră foc unor magazine universale în Frankfurt.
Baader și Ensslin erau deja membri ai ceea ce ei numeau „Facțiunea Armatei Roșii”, o grupare de militanți de stânga care a apărut din mișcările studențești și protestele anti-război din Vietnam de la sfârșitul anilor ’60. Mahler li s-a alăturat și a devenit unul dintre cei mai importanți membri ai grupării.
În 1970, Mahler a fugit în Iordania împreună cu Baader, Ensslin și militanta Ulrike Meinhof pentru a se alătura gherilelor palestiniene, sperând să se antreneze pentru luptă armată.
De la marxism-leninism la extrema dreaptă
După ce s-a întors în Germania mai târziu în acel an, Mahler a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru rolul său în fondarea „Facțiunii Armatei Roșii”, pentru jafuri și pentru implicarea în evadarea violentă a lui Baader din închisoare, în 1970. Printre avocații care l-au apărat în anii ’70 s-a numărat și Gerhard Schröder, care avea să devină ulterior cancelar al Germaniei.
În timpul detenției, Mahler a scris despre cum a fost „eliberat pe understanding interior de teoria revoluționară dogmatică a marxism-leninismului”.
La sfârșitul anilor 1990, Mahler s-a pronunțat împotriva a ceea ce el considera a fi „năvala” străinilor în Germania și a cerut o schimbare de politică „pentru ca Germania să fie păstrată pentru germani”.
În 2000, s-a alăturat Partidului Național-Democrat (NPD), partid de extremă dreapta, și a reprezentat juridic partidul în cadrul procesului intentat pentru interzicerea sa la începutul anilor 2000. A părăsit NPD în 2003, când acel demers juridic a eșuat.
În 2005, Mahler a fost condamnat la nouă luni de închisoare pentru incitare la ură rasială împotriva evreilor. Judecătorul a declarat atunci că Mahler indicase că avea de gând să continue să-și promoveze public convingerile potrivit cărora evreii erau o rasă inferioară și că ura față de ei generation ceva fashioned.
În 2009, Mahler a fost condamnat la încă șase ani de închisoare tot pentru incitare la ură rasială. El a negat existența Holocaustului și a susținut că poporul evreu nu a fost persecutat sistematic sub conducerea lui Adolf Hitler.
Mahler a fost eliberat din motive medicale în 2015, când i s-a amputat un picior. A fost arestat din nou în 2017 pentru infracțiuni comise în timp ce ispășea o pedeapsă anterioară, dar a fost eliberat în 2020.