Înalta Curte de Casație și Justiție a prezentat considerentele avute în vedere la soluționarea a două cauze de interes public major: dosarul referitor la fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și dosarul „Ferma Băneasa”.
În clarificările date de ÎCCJ se face referire la reacțiile apărute în spațiul public, cu privire la două decizii, respectiv achitarea lui Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătății și al Tineretului și Sporturilor, și achitarea din dosarul „Ferma Băneasa”.
Nicolae Bănicioiu a fost achitat definitiv luni de Instanța supremă, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență. Vezi detalii aici!
Completul de 5 judecători a hotărât în unanimitate achitarea. De asemenea, a ridicat măsurile asiguratorii.
Decizia ÎCCJ este definitivă în cazul lui Bănicioiu
Decizia ÎCCJ este definitivă. Ea vine la un an după ce un complet de 3 judecători pronunțase o soluție de încetare a procesului penal pe motiv de prescripție, chiar dacă atunci magistrații au reținut că faptele au existat.
Însă, acum, completul de 5 judecători a decis achitarea completă a lui Bănicioiu și ridicarea tuturor măsurilor asiguratorii impuse anterior, inclusiv confiscarea a 1,3 milioane de lei.
„Principiile și valorile care guvernează actul de justiție într-un stat de drept”
După pronunțarea deciziei, ÎCCJ „a reafirmat principiile și valorile care guvernează actul de justiție într-un stat de drept”, având în vedere „dezbaterile generate în cauzele unde sunt implicate persoane cu notorietate”, respectiv Nicolae Bănicioiu.
ÎCCJ a punctat, prin purtătorul de cuvânt, că „rolul judecătorului nu este acela de a da satisfacție emoțiilor publice, ci de a stabili adevărul juridic, conform legii”. Mai mult, se „subliniază că nu este necesară doar formularea unei acuzații penale, ci este necesară probarea acesteia”.
„Percepție publică a vinovăției…„
De asemenea, se aduce în atenție tendința din societate, unde s-a crează o percepție publică a vinovăției, iar ulterior situația juridică obiectivă „nu a confirmat o soluție de condamnare”. Apoi, s-a subliniat principiul independenței instanțelor și importanța respectării statului de drept.
Clarificările vin în contextul dezbaterilor intense din spațiul public, cu privire la efectele hotărârilor Curții Constituționale despre prescripția răspunderii penale, care au dus, în ultimii doi ani, la încetarea/ achitarea mai multor dosare de corupție.
Un al doilea caz la care face referire ÎCCJ este dosarul „Ferma Băneasa”. În luna ianuarie 2025, Instanța supremă a decis achitarea omului de afaceri Puiu Popoviciu, pentru fapte de corupție, cu referire la asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Capitală pentru un teren de 224 de hectare.
Clarificări ale Înaltei Curți privind soluțiile pronunțate în dosare de interes public
„Astăzi, Înalta Curte de Casație și Justiție, în spiritul transparenței și pentru a facilita accesul jurnaliștilor la informație, a prezentat în extenso rațiunile și considerentele avute în vedere la soluționarea a două cauze de interes public major: dosarul referitor la fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și dosarul cunoscut sub denumirea de ‘Ferma Băneasa’.
Cu acest prilej, având în vedere dezbaterile generate în spațiul public de cauzele în care sunt implicate persoane cu notorietate, purtătorul de cuvânt al instanței supreme a reafirmat principiile și valorile care guvernează actul de justiție într-un stat de drept, subliniind că:
Nu este suficientă doar formularea unei acuzații penale, ci este necesară probarea acesteia în condițiile unei justiții înfăptuite în condițiile unui stat de drept.
Nimeni nu poate să fie condamnat dacă nu sunt probe concludente care să confirme vinovăția. Trimiterea în judecată fără probe suficiente afectează încrederea în justiție, fie încrederea în parchete fie în instanțele judecătorești, mai cu seamă în cazurile care suscită interes mediatic.
Este important ca urmărirea penală să fie făcută cu diligență, în condiții de deplină legalitate cu respectarea tuturor normelor procesuale și de maniera a asigura standardele statului de drept.
Indiferent de presiunea și emoția publică creată de formularea acuzației, instanțele judecătorești nu pot să acționează decât în limitele legii, ca o garanție a statutului de drept. Tocmai aceste elemente diferențiază sistemele judiciare din societățile democratice consolidate, și anume garanția procesului echitabil.
Pentru că în cazul multor cetățeni ce fac obiectul acuzațiilor penale comunicate și promovate public, s-a creat deja percepția publică a vinovăției, iar ulterior situația juridică obiectivă nu a confirmat o soluție de condamnare, ori a infirmat o asemenea soluție, se impune diligență din partea organelor judiciare și ale mass-media pentru a întări garanția prezumției de nevinovăție, menționându-se că adevărul juridic îl stabilește numai instanța de judecată și numai în limita legii.
În România se aplică standardele statului de drept, justiția înfăptuindu-se în baza legii și nu ca justiție populară. Judecătorii instanțelor naționale sunt garanții statului de drept privind asigurarea procesului echitabil cu respectarea legii, a deciziilor Curții Constituționale, a jurisprudenței europene și a deciziilor obligatorii în unificarea practicii judiciare”, transmite ÎCCJ.
