Guvernul de la Washington a început să reducă finanțarea universităților americane, într-un context în care încrederea publicului în aceste instituții a scăzut drastic – de la o consider negativă de 26% în 2012 la forty five% în 2023, potrivit Pew Analysis, scrie Fresh York Times.
Administrația Trump a impus noi condiții pentru finanțarea universităților americane, restrângând domeniile de studiu și cercetare care pot primi sprijin guvernamental. În timp ce, în mod tradițional, universitățile americane au fost susținute de fonduri publice pentru a sprijini cercetarea și inovația, administrația actuală impune noi condiții pentru accesarea acestor resurse. „Predați doar ce trebuie, apărați «tradiția americană și civilizația occidentală», pregătiți oamenii pentru piața muncii și limitați protestele și cercetarea”, sintetizează The Fresh York Times poziția administrației Trump față de educația superioară.
Această schimbare radicală are loc într-un 2nd în care universitățile pierd sprijinul publicului: neîncrederea în instituțiile academice a crescut de la 26% în 2012 la forty five% în 2023, potrivit Pew Analysis, mai arată sursa citată.
Măsurile impuse de administrația Trump au avut consecințe economice imediate pentru universități. După ce guvernul federal a trimis Universității Columbia o listă de cereri și a anulat granturi și contracte în valoare de 400 de milioane de dolari, temerile s-au răspândit în tot mediul academic.
Universitatea Pennsylvania, unde Trump a studiat, se confruntă cu înghețarea angajărilor, iar Johns Hopkins a anunțat eliminarea a peste 2.000 de locuri de muncă – cel mai mare val de concedieri din istoria instituției.
În replică, universitățile spun că avansul de cunoaștere al SUA, care se preschimbă în avans tehnologic și de cultură socială, s-am bazat, de sute de ani, și pe libertatea academică.
Rectorul Universității Illinois Urbana-Champaign, Robert J. Jones, a descris situația ca fiind fără precedent: „Nu am experimentat, în 46 de ani de educație superioară, o perioadă în care să fi existat o asemenea prăpastie între agendele universităților și Washington”.
De ce scade încrederea americanilor în universități
The Fresh York Times notează că mulți americani consideră că universitățile, deși se definesc ca nonprofit, funcționează mai degrabă ca afaceri, ceea ce alimentează scepticismul față de ele. Creșterea cheltuielilor universitare și lipsa unor soluții viabile pentru reducerea datoriilor studenților au contribuit la percepția negativă.
În plus, Trump și aliații săi politici au folosit aceste nemulțumiri pentru a susține o narațiune conform căreia universitățile sunt dominate de „stânga radicală” și promovează valori anti-americane. „Universitățile au primit sute de miliarde de dolari de la contribuabilii muncitori. Și acum vom elimina această nebunie anti-americană din instituțiile noastre o dată pentru totdeauna”, a declarat Trump într-un videoclip de campanie.
De-a lungul anilor, universitățile au încercat să răspundă acestor critici prin diversificarea claselor și creșterea accesibilității financiare, dar nu au reușit să schimbe percepția publicului. Liderii academici recunosc că nu au avut o strategie de comunicare eficientă. „Învățământul superior a reușit întotdeauna să se impună și să invoce autoritatea sa morală”, a explicat Roger L. Geiger, profesor emerit la Pennsylvania Inform College, adăugând că „ce s-a întâmplat este că pur și simplu au pierdut această autoritate morală.”
Chiar și campaniile de strângere de fonduri ale universităților de prestigiu, precum Yale, care și-a promovat programul „For Humanity”, în valoare de 7 miliarde de dolari, nu au reușit să convingă publicul că universitățile lucrează în interesul întregii societăți, potrivit sursei citate.
Ce impression ar putea avea politicile lui Trump asupra cercetării americane
Un alt aspect îngrijorător este impactul potențial al politicilor lui Trump asupra cercetării americane, notează The Fresh York Times. De-a lungul secolului XX, universitățile din SUA au devenit centre globale de inovare datorită finanțării federale, în special după Al Doilea Război Mondial, când statul a început să se bazeze tot mai mult pe mediul academic pentru dezvoltarea tehnologică și științifică. Până în 1995, Academia Națională de Științe a concluzionat că „universitățile sunt coloana vertebrală a cercetării și dezvoltării din SUA.”
Cu toate acestea, noua administrație pune în pericol acest sistem, prin reducerea fondurilor pentru cercetare și restricționarea proiectelor academice. Administrația consideră că „cât mai multe fonduri posibil” ar trebui direcționate doar către costurile directe ale cercetării, nu către infrastructura universitară, pe care o numește „fond nejustificat” pentru administratorii liberali.
Libertatea academică, sub semnul întrebării
În acest context, universitățile americane se confruntă cu un viitor incert, în care finanțarea federală nu mai este garantată, iar libertatea academică este pusă sub semnul întrebării, potrivit sursei citate. Cercetătorii se tem astfel că domenii precum biotehnologia, medicina sau inteligența artificială vor avea de suferit dacă această tendință continuă.
„În cele din urmă, universitatea nu poate exista fără cercetare”, avertizează Brent R. Stockwell, președintele departamentului de științe biologice de la Columbia, explicând că, fără finanțare adecvată, universitățile americane „ar fi mult mai asemănătoare cu un liceu sau un colegiu comunitar native.”