Jurnalu.ro a analizat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025 și le-a corelat cu 8 indicatori socio-economici de la INS. A rezultat o serie de grafice interactive care ne arată cum influențează acești indicatori rezultatul alegerilor. Ce legătură e între votul românilor și specificul financial și social al comunităților în care trăiesc.
- VEZI AICI MATERIALUL INTERACTIV. Click pe cercuri și grafice și filtrează rezultatele în funcție de câștigător pentru a vedea statistica medie a candidatului pe fiecare grafic.
Care sunt cei 8 indicatori
Am selectat 8 indicatori socio-economici de la Institutul Național de Statistică și i-am reprezentat în patru grafice diferite, în perechi:
- Vârsta medie a populației și suprafața locuibilă disponibilă pe persoană;
- Plecările din localitate și șomajul native;
- Numărul de salariați și veniturile fiscale locale;
- Fondurile europene atrase pe cap de locuitor și numărul de pacienți care revin unui medic.
Graficele rezultate au fiecare câte patru cadrane care reprezintă patru tipuri diferite de situații. Cele patru cadrane arată combinații diferite de situații (de exemplu: localități cu valori mari pe ambele axe, sau localități cu o valoare mare pe una și mică pe cealaltă).
În loc să analizăm fiecare indicator separat, am ales să vedem cum se combină doi indicatori importanți pentru a înțelege povestea localității.
Astfel, putem observa dacă și cum sunt legate între ele situația economică, socială și politică. Acest tip de analiză ne ajută să înțelegem mai ușor relația dintre indicatorii analizați și realitatea din fiecare zonă.
VEZI AICI MATERIALUL INTERACTIV
Vârsta medie a populației și suprafața locuibilă per locuitor
Ce ne poate spune combinația dintre vârsta medie a populației și suprafața locuibilă pe persoană?
Această corelație scoate la iveală tipuri distincte de comunități: locuri unde populația e îmbătrânită dar trăiește în locuințe mari. Apoi sunt zone tinere, dar dense și aglomerate. Și sunt suburbii în creștere, cu familii tinere și spațiu generos.
Graficul ne arată nu doar nivelul de trai, ci și direcții demografice: unde s-au retras vârstnicii, unde se concentrează familiile înstărite, sau care sunt zonele unde tinerii trăiesc în condiții mai restrânse. În ansamblu, aceste relații reflectă mobilitatea socială, presiunea urbană și transformările economice ale fiecărei regiuni.
Simion, învingător în localități cu media de vârstă mai mare și spațiu locuibil mic
Din dispunerea rezultatelor pe grafic se observă cum Nicușor Dan iese clar în evidență câștigând în orașe și localități periurbane prospere – suprafața medie pe locuitor fiind de 34,9 mp.
Dan a câștigat votul și pe zone unde vârsta medie a populației este situată între 35 și Forty five de ani, media de vârstă în localitățile câștigate fiind de 38,1 ani.
De cealaltă parte, scorurile înregistrate de George Simion sunt mult mai extinse pe grafic – practic Simion a câștigat din toate categoriile de vârstă și din toate mediile.
Pe grafic însă se poate vedea o concentrație în zonele rurale sau urbane medii și mici, cu medie de vârstă mai înaintată (41,8 ani) și suprafețe locuibile pe cap de locuitor mai mici în frequent (20,7 mp).
Plecările din localitate și ponderea șomerilor
Ce ne arată relația dintre plecările cu domiciliul și șomajul native?
Combinația dintre câți oameni pleacă dintr-o localitate și câți nu au un loc de muncă ne spune multe despre cât de bine funcționează acea comunitate. Plecările cu domiciliul arată cât de atractiv (sau nu) este un loc pentru a trăi.
Șomajul arată cât de greu este să găsești un loc de muncă acolo. Când ambele sunt ridicate, înseamnă că oamenii pleacă din cauza lipsei de oportunități. Este semnul unei comunități aflate în dificultate.
În schimb, acolo unde oamenii rămân și șomajul este scăzut, avem o localitate mai stabilă, unde locuitorii își pot construi un viitor. Această combinație ne ajută să înțelegem care sunt zonele vulnerabile, dar și care reușesc să-și păstreze echilibrul financial și social.
Nicușor Dan, câștigător în localități cu șomaj mic
Simion a câștigat votul din primul tur în 2.701 localități, iar media în localitățile câștigate arată un șomaj de 2%, cu o populație plecată de 1,9%.
În comparație, Nicușor a câștigat doar 34 de localități, dar toate sunt zone urbane sau periurbane, cu mari orașe care înregistrează o pondere mai mare de plecări cu domiciliul (media de 2,7%). În schimb localitățile adjudecate de Nicușor Dan au o medie mică de șomeri: 0,3%.
Salariați vs. Venituri din Impozite
Ce ne arată relația dintre numărul de salariați și veniturile fiscale?
Această combinație ne ajută să înțelegem cât de activă este economia locală și cât de eficientă este administrația în a colecta banii din impozitul pe venit. Datele despre cotele de impozit sunt luate de la Ministerul Finanțelor și se referă la anul 2022. Am împărțit aceste valori la populație din 2022 pentru a vedea impozitul mediu/cap de locuitor.
Numărul de salariați raportat la populație arată câți oameni contribuie efectiv la economie prin muncă. Veniturile fiscale per locuitor reflectă câți bani se colectează.
Când ambele valori sunt ridicate, vorbim de comunități dinamice, cu o economie puternică și administrație funcțională. Când ambele sunt scăzute, e semn de slăbiciune economică, adesea legată de migrație, șomaj sau lipsa unei baze de impozitare solide.
Impozitul mediu în localitățile câștigate de Simion: sub 200 de lei / În cele ale lui Nicușor Dan: 1.300 lei
Pe acest grafic ies în evidență localitățile câștigate de Nicușor Dan care se poziționează preponderent ca zone cu mai mulți salariați (35%) și solide din punct de vedere al colectării fiscale (1.319 impozit mediu/loc).
În comparație, Simion a câștigat în peste 2.700 de localități care oferă o medie a salariaților de 6,9% din totalul populației, cu un impozit mediu per locuitor de 188 de lei.
În același timp din grafic reies o serie de localități unde și Simion și Antonescu au câștigat ce au caracteristicile unor zone sărace sau zone unde, în ciuda numărului mai mic de angajați, există un grad mare de impozitare (cadranul I din grafic).
Fonduri Europene vs. Acces la Medici
Ce ne arată relația dintre fondurile europene atrase pe cap de locuitor și numărul de pacienți care revin unui medic?
Această combinație de indicatori, deși pare necorelată, ne ajută să înțelegem dacă investițiile publice contribuie, divulge sau indirect, la îmbunătățirea accesului la servicii medicale. România are în continuare zone în care medicii nu sunt atrași să se stabilească. Ne referim aici cel mai frecvent la medicii de familie.
Fondurile europene atrase, indiferent de sectorul în care sunt folosite, sprijină dezvoltarea locală prin infrastructură mai bună, servicii publice modernizate, condiții mai bune de trai. Toate acestea pot face o localitate mai atractivă pentru medici și alți specialiști.
Numărul mare de pacienți per medic indică un sistem scientific suprasolicitat. Dacă o localitate atrage fonduri europene consistente, dar rămâne cu puțini medici, e semn că banii nu se transformă încă în servicii publice eficiente. În schimb, acolo unde fondurile sunt mari și pacienții per medic puțini, investițiile par să contribuie la o rețea medicală mai echilibrată.
Mai mulți bani europeni atrași de localitățile câștigate de Dan și Antonescu, decât cele adjudecate de Simion
În această reprezentare grafică apar, în dreptul localităților câștigate la vot de George Simion, o polarizare a zonelor unde investițiile europene sunt minime sau chiar zero, iar în cazul multor localități și numărul de pacienți pe medic este foarte ridicat.
În medie, în dreptul localităților adjudecate de Simon vorbim de 1.931 de pacienți per medic, cu o investiție medie de fonduri europene per cap de locuitor de doar 18 lei.
În cazul localităților adjudecate de Nicușor Dan acestea sunt poziționate în partea de jos a graficului, cu investiții europene mai mari pe cap de locuitor (43 de lei), dar cu acces mult mai bun la medici (725 de pacienți per medic).
Localitățile câștigate la vot de Crin Antonescu arată o dispunere mai echilibrată, cu multe zone unde sunt contabilizate și investiții din fonduri europene (25 de lei/loc), dar și zone unde numărul de pacienți per medic este ridicat (media de 1.722 pacienți/medic).
VEZI AICI MATERIALUL INTERACTIV