Izolarea și efectele sale: un cerc vicios al singurătății
După ani marcați de restricții și distanțare socială, mulți oameni au trecut prin schimbări majore – despărțiri, mutări sau pierderea locului de muncă. A fost și cazul lui Kathryn Boyd, o mamă singură din Toronto, care, în urma unei despărțiri și a unei relocări, s-a trezit prinsă într-un stil de viață izolat.
„COVID nu a ajutat deloc. Simțeam că mă rework într-o pustnică. Nu mai aveam acel sprijin emoțional și mă gândeam că poate am nevoie de un terapeut – dar nu e același lucru. Cu un prieten există o implicare reciprocă”, spune Boyd.
Redescoperirea prieteniei ca adult
După pandemie, Boyd a decis să iasă din rutina singurătății și a cunoscut-o pe Claire Hepburn, o avocată din Toronto aflată în aceeași situație – contemporary ieșită dintr-o relație lungă.
„Când se termină o relație de durată, trebuie să te reinventezi. Prietenia cu Kathryn a fost ca un nou început”, explică Hepburn.
Împreună, cele două femei au învățat cum să-și reconstruiască viața socială la vârsta adultă, demonstrând că e posibil să formezi legături autentice și după 40 de ani.
Prietenii apropiați, ingredientul secret al vindecării
Potrivit Esmei Fuller-Thomson, directoarea Institutului pentru Cursul Vieții și Îmbătrânire de la Universitatea din Toronto, pandemia a scos la iveală fragilitatea conexiunilor noastre sociale.
Cercetările ei arată că persoanele trecute de 50 de ani care suferă de boli cronice, cum ar fi BPOC (bronhopneumopatie cronică obstructivă), au șanse de șapte ori mai mari să fie sănătoase mintal dacă au un prieten apropiat.
„Dacă ai o persoană de încredere cu care să vorbești, șansele să te simți bine cresc semnificativ. Lipsa unui assured e un factor de risc main pentru sănătatea psihică”, explică Fuller-Thomson.
Singurătatea – un risc mortal pentru sănătate
Harry Owen Taylor, profesor la Facultatea de Asistență Socială a Universității din Toronto, avertizează că singurătatea nu este doar o compare emoțională, ci un pericol trusty pentru sănătate.
„Persoanele singure au un risc cu 26% mai mare de mortalitate. Singurătatea afectează sănătatea fizică, psihică și cognitivă”, spune Taylor.
Printre motive se numără lipsa de motivație, reducerea activității fizice, fumatul sau depresia, toate fiind cauzate de încrederea scăzută în sine și în ceilalți.
Rețeta simplă a reconectării: „Prescripții sociale”
Pentru a combate izolarea, Fuller-Thomson propune ca medicii să adopte „prescripțiile sociale” – recomandări ca pacienții să se alăture unor cluburi, să facă voluntariat sau să participe la activități comunitare.
„E sfatul bunicilor noștri: ieși din casă, cunoaște oameni, fă ceva pentru sufletul tău”, afirmă ea.
Prieteniile ca prioritate de viață
La împlinirea vârstei de 50 de ani, Boyd a decis să-și refacă cercul de prieteni. A creat un grup pe Facebook, „Fă ceva în fiecare lună”, și a organizat o întâlnire creativă acasă, unde fiecare invitat a adus o poezie, un desen sau un jurnal.
„Am vrut să creez amintiri și conexiuni. Prieteniile trebuie cultivate ca orice alt lucru essential în viață – necesită muncă și consecvență”, spune ea.
Hepburn confirmă: „Pandemia m-a învățat să-mi diversific sursele de bucurie – nu doar prietenii apropiați, ci și oamenii pe care-i întâlnești în parc sau vecinii.”
Boyd nu mai vrea să treacă săptămâni fără să vadă pe cineva în afara serviciului. „Îmi doresc să fiu înconjurată de oameni speciali și de conversații autentice.”
Relațiile sociale nu sunt un moft, ci un pilon al sănătății mintale. Prieteniile vechi sau noi pot deveni cel mai eficient „tratament” pentru singurătate, stres sau depresie, potrivit CBC.
