Limba română: Ce înseamnă cuvântul VLĂGUIT?

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX):

• „vlăguit, -ă” este un adjectiv care semnifică o stare de epuizare fizică sau morală, caracterizată prin oboseală extremă, slăbiciune, stare de istovire sau sleire de puteri 

Exemple literare extrase din DEX:

• „Radu Comșa se întorcea pe același drum în trăsurile cu caii vlăguiți.”

• „Scot pupăza vlăguită de atîta zbucium.”

Verbul din care derivă

Adjectivul provine din verbul „vlăgui”, care înseamnă:

1. A epuiza sau a fi epuizat de puteri; a slei; a istovi 

2. În alte contexte, verbul poate însemna prelucrarea pielii într-o tăbăcărie 

Formele reflexive indică pierderea de vlagă, consumarea forțelor până la epuizare 

Sinonime și antonime

Sinonime:

Printre cele mai frecvente sinonime ale lui vlăguit se numără:

epuizat, extenuat, istovit, ostenit, sleit, moleșit

Recapitulare sintetică

Conform dicționarului Sinonime82 (1982), se adaugă termeni ca frânt, prăpădit, rupt, sfârșit, stors, trudit, zdrobit 

Antonim:

Un antonim relevant este expresia „a-și reveni” (a-și regăsi forțele), respectiv „a se redresa”