Guvernatorul BNR,
Mugur Isărescu, avertizează asupra accelerării inflației în trimestrul al
treilea din 2025, cauzată în principal de liberalizarea tarifelor la energie şi majorarea
TVA și a accizelor.
Mugur Isărescu a anunţat o creştere accelerată ratei inflaţiei. FOTO: Inquam/George Călin
Banca Națională a
României a revizuit în creștere prognoza de inflație, la 9,6% în decembrie 2025
(+0,8 puncte procentuale față de raportul anterior) și la 3,7% în decembrie
2026 (+0,7 pp), potrivit datelor prezentate vineri, 14 noiembrie, de
guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul conferinței de presă dedicate raportului
trimestrial asupra inflației.
Mugur Isărescu a
explicat că rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul al treilea din 2025
în principal din cauza eliminării plafoanelor la energia electrică şi a
creșterii cotelor de TVA și a accizelor.
„Am avut o combinație de factori care au împins prețurile
în sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor,
precum și o dinamică ridicată a costurilor salariale, în special în industria
alimentară și în sectorul serviciilor de piață. În plus, anticipațiile
inflaționiste pe termen scurt au continuat să crească”, a explicat givenatorul BNR.
El a subliniat că cel
mai mare impact l-a avut eliminarea plafoanelor la tarifele la electricitate în
luna iulie, care a contribuit cu 2,3 puncte procentuale la rata anuală a
inflației şi că în ceea ce privește modificarea cotelor de TVA din august, „cotele de TVA s-au transmis în proporție de
până la 85% la nivel agregat”.
Impactul asupra
prețurilor a variat însă între segmente. Astfel, la legume și fructe, majorarea
TVA „nu s-a transmis în prețuri” imediat.
„Când există supraofertă, cum se întâmplă de regulă vara,
se pot majora taxele fără ca acestea să se reflecte automat în prețuri.
Producătorul încearcă să-și vândă marfa și acceptă o marjă mai mică”, a explicat guvernatorul.
La combustibili,
însă, aproximativ jumătate din creșterea TVA s-a regăsit în prețurile de la
pompă, iar la energia electrică și gazele naturale, scumpirile au depășit
valoarea strictă calculată din aplicarea TVA. La serviciile și bunurile
alimentare procesate, variațiile de preț au fost, de asemenea, mai mari decât
creșterea strictă a TVA.
Consumul și investițiile
în scădere
Mugur Isărescu a
atras atenția că „încă din vară vedem o
tendință descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul
înghețării veniturilor din sectorul public”, deoarece multe dintre companii,
influențate de incertitudinile economice, au redus angajările, iar
automatizarea și robotizarea au diminuat necesarul de forță de muncă.
„Avem o scădere evidentă a consumului populației,
începând cu trimestrul al doilea, iar această tendință continuă și în toamnă”, a mai avertizat guvernatorul, subliniind că singurele elemente
care se mențin la un nivel pozitiv sunt creditele noi de consum și
împrumuturile pentru locuințe.
Şi în ceea ce privește
investițiile, veştile sunt îngrijorătoare.
„Avem o cvasi-stagnare a investițiilor, care grevează
perspectiva de redresare economică. Formarea brută de capital fix este în
declin, atât la nivelul diverselor investiții, cât și în zona construcțiilor”, a avertizat el, explicând faptul că, în acest context,
creșterea absorbției fondurilor europene devine esențială.
Nivel tehnologic
extrem de scăzut
Guvernatorul a declarat,
de asemenea, că România se confruntă cu un nivel tehnologic scăzut şi că „din
multe puncte de vedere suntem chiar pe ultimul loc”, Vestea bună este, însă, că
deficitul comercial a scăzut, ca urmare a creșterii exporturilor
extracomunitare și a reducerii importurilor.
„Evoluția de după criza din mai a însemnat intrări de
capital; capitalurile care au ieșit au revenit”, a spus el, explicând, în acelaşi timp căla nivel global
se înregistrează o scădere a ritmului de creștere economică a principalilor
parteneri comerciali, ceea ce va afecta exporturile românești.
„Pentru noi, acest context înseamnă, pe de o parte, o
presiune ceva mai mică pe prețurile de import, dar, pe de altă parte, o cerere
externă mai slabă pentru exporturile românești”, a concluzionat Mugur Isărescu.
