Un sondaj recent privind automedicația arată cât de frecvent ne asumăm riscuri medicale fără să conștientizăm pe deplin consecințele: administrăm tratamente „după ureche”, combinăm medicamente fără să cunoaștem riscurile și ignorăm prospectele ca și cum nu ne-ar privi direct.
Foarte mulți români iau medicamente „după ureche” și le administrează și copiilor
„Deciziile medicale luate în absența unui consult de specialitate sunt frecvente și, adesea, riscante. Este firesc să ne dorim o soluție rapidă atunci când apare o durere sau un disconfort. Însă chiar și atunci când simptomele par minore, o discuție scurtă cu medicul sau farmacistul poate face diferența”, explică Andreea Ivan, farmacist Spring Farma.
Peste 62% dintre români iau tratamente pentru dureri fără sfat medical
Românii tratează frecvent durerile obișnuite, cum sunt cele de cap, spate sau stomac, fără să solicite sfatul unui medic, într-o proporție alarmantă, de peste 62%. Și mai grav, 4 din 10 români se aventurează să ia medicamente „după ureche” inclusiv în cazuri de răceală, gripă sau infecții. Aproape o treime recunosc că tratează singuri probleme digestive, precum balonarea sau constipația, iar aproape 30% consumă suplimente medicamentoase pentru energie și imunitate fără o evaluare medicală.
Un alt aspect problematic este faptul că 13% dintre români folosesc, fără recomandare medicală, medicamente pentru anxietate, stres sau insomnie, expunându-se astfel unor riscuri majore, precum dezvoltarea dependenței, agravarea simptomelor psihice sau apariția unor reacții adverse periculoase cauzate de interacțiuni medicamentoase.
Printre cele mai serioase consecințe ale automedicației se numără afectarea funcției hepatice, deteriorarea sănătății digestive și riscul descoperirii tardive a unor boli grave, deoarece simptomele sunt mascate prin administrarea incorectă și excesivă a medicamentelor.
Pentru a evita aceste riscuri, farmacistul sau medicul pot oferi rapid clarificări și sfaturi legate de administrarea corectă a tratamentelor, interacțiunile medicamentoase sau alegerea suplimentelor.
1 din 4 părinți își tratează copiii fără sfat medical
O constatare alarmantă a sondajului privește automedicația la copii: un părinte din patru admite că i-a administrat copilului medicamente fără un consult de specialitate în prealabil. Acest obicei poate avea consecințe serioase, deoarece dozele și chiar tipurile de medicamente sigure diferă mult la copii față de adulți.
„Administrarea de medicamente la copii trebuie făcută cu atenție, deoarece necesită adaptarea la vârsta și greutatea copilului. Medicamentele sigure pentru adulți pot avea efecte nedorite asupra celor mici, iar medicul sau farmacistul pot oferi părinților îndrumări clare pentru administrarea corectă, eficientă și sigură.”, a subliniat farmacistul Andreea Ivan
20% dintre români iau antibiotice pentru gripă și răceală
Un alt rezultat îngrijorător este tendința românilor de a folosi antibiotice ca remedii universale, inclusiv în situații în care acestea sunt ineficiente sau contraindicate. Aproximativ 20% dintre români iau antibiotice pentru o simplă răceală sau gripă, fără recomandarea unui medic, deși aceste afecțiuni sunt cauzate de virusuri, asupra cărora antibioticele nu au niciun efect. În cazul gripei, tratamentul cu antibiotic se prescrie doar dacă apar complicații bacteriene, și exclusiv în urma unui consult medical.
„Mulți pacienți întrerup tratamentul antibiotic imediat ce simptomele dispar și păstrează antibioticele rămase pentru utilizare ulterioară. Aceste obiceiuri pot scădea eficiența tratamentului și favorizează apariția bacteriilor rezistente”, precizează farmacistul.
În plus, aproape 16% dintre respondenți combină antibioticele cu produse lactate, ceea ce poate reduce absorbția și eficiența tratamentului. Farmaciștii subliniază necesitatea unei evaluări medicale înainte de a iniția un astfel de tratament, pentru a preveni rezistența antimicrobiană, o problemă majoră de sănătate publică.
7 din 10 români combină paracetamolul cu alte medicamente
Am luat și Coldrex, și paracetamol, ce mare lucru? Combinarea neglijentă a medicamentelor este un alt factor de risc scos la iveală de sondaj. Peste 68% dintre respondenți obișnuiesc să combine paracetamolul cu medicamente complexe pentru răceală și gripă (de tip Coldrex, Fervex etc.), fără să realizeze că acestea conțin deja paracetamol. Astfel, ajung să-și administreze o doză cumulată excesivă din acest ingredient activ.
Andreea Ivan subliniază că multe dintre produsele utilizate frecvent în viroze pot deveni riscante dacă nu sunt înțelese corect. „Automedicația implică adesea administrarea unor doze excesive fără să ne dăm seama. Această supradozare neintenționată poate crește semnificativ riscul de afectare hepatică. Verifcarea ingredientelor active și solicitarea sfatului farmacistului pot preveni astfel de situații.”, a adăugat aceasta.
- Aproape 10% combină medicamentele pe care le găsesc în casă și iau ibuprofen și aspirină împreună
Ambele au efect antiinflamator, iar administrarea simultană crește inutil doza și riscul de efecte adverse, în special iritații gastrice sau probleme de coagulare. În astfel de situații, este indicată utilizarea unui singur medicament, cu îndrumarea farmacistului.
Peste 1 din 3 români combină tratamente cu suplimente sau remedii naturiste
Peste o treime dintre respondenți (37%) combină medicamentele convenționale cu diverse suplimente alimentare sau remedii naturiste, în paralel, fără a cere sfatul medicului cu privire la posibile interacțiuni.
Doar 12% verifică (fie online, fie consultând prospectele) compatibilitatea tratamentelor pe care le urmează. În schimb, un segment al publicului (6% dintre respondenți) pornește de la premisa eronată că dacă un produs este „natural”, atunci este automat și lipsit de pericol. Această presupunere poate duce la neglijarea unor posibile reacții adverse sau interacțiuni medicamentoase semnificative.
Pentru a evita astfel de situații, e important să ceri sfatul unui farmacist sau medic înainte de a combina tratamente ori de a începe un supliment nou. Aceasta este o măsură simplă, dar esențială, pentru siguranța tratamentului.
Ignorăm prospectul și data de expirare
10% dintre respondenți recunosc că folosesc medicamente expirate, în ciuda riscurilor evidente. De asemenea, 11% dintre aceștia au luat un medicament fără să verifice înainte data de expirare. Doar unul din zece respondenți citește integral prospectul unui medicament înainte de administrare, iar 12% au cumpărat medicamente online bazându-se exclusiv pe recomandări de pe internet despre eficiența lor.
„Decizia privind dozele uitate nu ar trebui lăsată la întâmplare. Modul în care reacționezi în astfel de situații poate influența eficiența tratamentului sau poate genera riscuri. Farmacistul poate recomanda soluția potrivită în funcție de medicament și situația pacientului” explică farmacistul Andreea Ivan.
Jumătate dintre români sar peste dozele uitate
Întrebați cum reacționează dacă uită o doză, respondenții au răspuns:
• 50% sar peste doză
• 30% o iau imediat ce își amintesc
• 9% o iau din nou, nesiguri dacă au luat-o deja
• 17% decid singuri, în funcție de medicament, dacă recuperează doza uitată sau nu.
Această abordare ad-hoc poate duce fie la subdozaj (boala nu este tratată corespunzător), fie la supradozaj accidental (dacă iau doze prea apropiate ca timp).
Aproape un sfert dintre români aleg singuri cum încep un tratament
La prima vedere, românii par atenți când vine vorba de un tratament nou: 3 din 4 respondenți întreabă medicul sau farmacistul dacă medicamentele sunt compatibile cu cele pe care le iau deja – un obicei corect și încurajator.
Însă nu toți urmează acest exemplu: 12% își caută singuri răspunsuri pe internet, 6% consideră că un produs „natural” e automat sigur, iar 4% se bazează pe ce au mai luat în trecut, fără să mai verifice dacă acel tratament este încă potrivit.
La fel de important e și cât timp urmează tratamentul. Deși aproape 90% respectă indicațiile până la capăt, restul decid singuri: 5% se opresc în funcție de simptome, iar 3% renunță complet când „se simt mai bine”. În cazul antibioticelor, aceste decizii spontane pot duce la complicații serioase, inclusiv rezistență bacteriană.
Greșeli frecvente în administrarea tratamentelor
• 28% pasează comprimatele ca să le înghită mai ușor, gest care poate afecta absorbția sau eficiența tratamentului.
• 8% iau medicamente pe stomacul gol, chiar și atunci când prospectul indică altceva – o greșeală care poate duce la iritații gastrice sau la scăderea eficienței tratamentului.
• 5% combină tratamente pentru tiroidă cu cafea, o asociere care reduce absorbția substanței active.
Modul în care administrăm medicamentele influențează semnificativ eficiența tratamentului. Detalii aparent minore, cum ar fi respectarea indicațiilor legate de momentul administrării sau evitarea combinării medicamentelor cu anumite alimente și băuturi, sunt la fel de importante ca alegerea medicamentului în sine.
Ce putem face mai bine
• Verifică mereu ingredientele active din medicamente.
• Întreabă întotdeauna medicul sau farmacistul înainte de administrarea unui nou tratament.
• Nu păstra antibioticele neutilizate „pentru data viitoare”. În schimb, du-le la cea mai apropiată farmacie care colectează medicamente expirate sau nefolosite, pentru a fi eliminate în siguranță, fără risc pentru sănătate sau mediu.
• Citește cu atenție prospectul medicamentelor pentru a preveni posibile riscuri.
Studiul arată că multe dintre greșelile frecvente în automedicație pornesc din lipsa unor informații de bază sau din obiceiul de a lua decizii „după cum pare mai bine”. Fie că e vorba de tratamente combinate fără verificare, întreruperea lor prea devreme sau administrarea de suplimente fără un sfat avizat, aceste alegeri pot reduce eficiența și pot duce, în timp, la complicații. În astfel de situații, un sfat simplu, cerut la momentul potrivit – fie de la farmacist, fie de la medic – poate face diferența.
Rolul farmacistului nu se rezumă la eliberarea unui tratament, ci include și consilierea pacientului cu privire la utilizarea corectă, prevenirea interacțiunilor și interpretarea prospectului.
