De mai bine de cinci ani, roverul Perseverance explorează suprafața prăfuită a planetei Marte, căutând indicii despre trecutul acesteia. Recent, robotul a dat peste ceva cu totul neobișnuit în craterul Jezero: o stâncă de aproximativ 80 de centimetri, numită Phippsaksla, care arată complet diferit față de tot ce se află în jurul ei.
Cercetătorii au fost imediat uimiți de aspectul acestei pietre, deoarece formele și textura ei nu se potrivesc cu restul peisajului marțian. De fapt, primele analize sugerează un lucru incredibil: această rocă s-ar putea să nici nu fie originară de pe Marte, fiind probabil „musafirul” unei alte lumi sau rezultatul unor procese geologice pe care nu le-am mai întâlnit până acum pe această planetă.
Dimensiunea sa impunătoare și contururile sale lucrate sugerau deja o origine neobișnuită, împingând echipa NASA să direcționeze instrumentele sofisticate ale roverului către această țintă promițătoare.
Camerele Mastcam-Z, montate pe catargul lui Perseverance, au imortalizat specimenul din mai multe unghiuri, relevând o textură și o morfologie care contrastează net cu formațiunile sedimentare obișnuite din craterul Jezero.
Ce este cu adevărat Phippsaksla
Această primă observație vizuală a constituit un indiciu, însă adevărata revelație avea să vină din analiza chimică. Instrumentul SuperCam, echipat cu lasere și spectrometre de precizie, a permis stabilirea „cărții de identitate” chimice a lui Phippsaksla.
Rezultatele au confirmat suspiciunile cercetătorilor: roca prezintă o concentrație excepțională de fier și nichel, o semnătură tipică a meteoriților metalici.
Aceste corpuri cerești se formează în condiții extreme, în inima asteroizilor de mari dimensiuni unde elementele grele au migrat spre centru sub efectul căldurii intense ce domnea la originile sistemului solar. Acești meteoriți feroși rămân relativ rari în comparație cu omologii lor stâncoși.
Prezența lor pe Marte mărturisește un bombardament meteoric ce a modelat suprafața planetei roșii de-a lungul eonilor.
Deși alte specimene similare au fost identificate în alte părți pe Marte, în special de misiunile anterioare, este surprinzător că Perseverance nu a întâlnit mai devreme un astfel de obiect în timpul călătoriei sale.
Descoperirea lui Phippsaksla în regiunea Vernodden are o importanță științifică considerabilă. Fiecare meteorit regăsit la suprafața marțiană constituie o capsulă a timpului, oferind informații prețioase despre compoziția corpurilor cerești care populau sistemul solar primitiv.
De asemenea, ea oferă date despre intensitatea și cronologia impacturilor care au cernut scoarța marțiană. Analize suplimentare vor fi necesare pentru a confirma definitiv natura extraterestră a acestei roci, scrie curiozitate.ro.
Dacă NASA decide să preleveze o mostră, aceasta ar putea ajunge în colecția deja constituită de rover, în așteptarea unei ipotetice misiuni de returnare.
Căci Perseverance, în ciuda capacităților sale remarcabile de a fora și stoca fragmente stâncoase, nu poate realiza singur călătoria de întoarcere către Pământ. O misiune ulterioară va trebui desfășurată pentru a recupera aceste comori geologice.
Perseverance a depășit cu mult așteptările
De la aterizarea sa spectaculoasă în februarie 2021, Perseverance a depășit cu mult așteptările.
Roverul a parcurs vechi bazine lacustre, a documentat formațiuni geologice fascinante și a detectat indicii care sugerează că Marte ar fi putut adăposti în trecut condiții favorabile apariției vieții microbiene. A stabilit chiar noi recorduri de distanță parcursă pe o lume extraterestră.
Fără o dată de încheiere stabilită pentru misiunea sa, această santinelă tehnologică continuă să ne îmbogățească cunoașterea despre planeta roșie, piatră cu piatră, descoperire după descoperire.
Phippsaksla este probabil doar o etapă suplimentară într-o aventură științifică ce promite încă multe revelații.
