Un ordin al ministrului Educației care prevede că școlile cu rezultate relevante pot încheia parteneriate cu unitățățile de învățământ care întâmpină probleme a fost publicat în Monitorul Oficial. Noile reglementări au ca scop o educație mai bună pentru toți copiii și reducerea diferențelor. ,,Este o idee de secol XXI aplicată unui sistem de educație de secolul XIX„, spune directorul de școală Viforel Dorobanțu.
FOTO Mediafax
Ce prevede ordinul
Reglementările din ordin permit ca școlile din zone defavorizate sau cu resurse insuficiente să beneficieze de sprijinul unităților de învățământ cu rezultate bune. Cele din urmă vor putea pune la dispoziție ,,expertiză pedagogică, resurse educaţionale, suport metodologic şi organizatoric, pentru îmbunătăţirea proceselor educaţionale, reducerea decalajelor şi creşterea calităţii actului educaţional”, se arată în ordin. Vorbim practic despre un sprijin instituțional, recomandat și de inspectoratele școlare. Parteneriatele poate fi încheiat între școlile din toată țara, chiar dacă nu sunt din același județ.
Potrivit Ministerului Educaţiei, activităţile din cadrul parteneriatului se pot desfăşura inclusiv online. Și pot include:
(a) lecţii online, lecţii demonstrative;
(b) ateliere tematice de formare şi observare pentru cadrele didactice debutante sau fără studii corespunzătoare postului;
(c) activităţi de sprijin pentru managementul şcolar şi dezvoltarea leadershipului educaţional;
(d) consiliere pentru utilizarea tehnologiei în educaţie, crearea şi partajarea de resurse educaţionale digitale;
(e) proiecte interdisciplinare şi activităţi comune elevi-profesori între unităţi;
(f) sesiuni de îndrumare instituţională în format hibrid, prin platforme digitale acreditate.
Ce spune un director de școală despre noile regelementări. Orgoliul, o barieră
Viforel Dorobanțu, director la școala din Curcani, județul Călărași spune că acest demers este util, dar are nesiguranțe cu privire la felul în care va fi implementat.
„Reglementările sunt de bun simț în contextul anului 2025, dar, din păcate, se suprapun peste un sistem de educație anchilozat în paradigmele trecutului. Totul cred că ține de deschiderea școlilor-suport de a găsi profesori altruiști care să-și petreacă timpul cu un alt fel de tip de elevi, din medii defavorizate. Eu cred că trebuie început și pe parcurs, în câțiva ani, se vor vedea și rezultate pozitive”, spune directorul.
Acesta a identificat două mari piedici în implementarea optimă a spriijinului. Și menționează inclusiv orgoliul profesional:
,,Cred că o problemă va fi trecerea unei bariere de orgoliu a profesorului a cărei clasă care va găzdui profesorul-suport. Și evident unde infrastructura este deficitară va fi foarte greu de susținut acest tip de mentorat”.
Alte măsuri prin care pot fi reduse diferențele din învățământ
Viforel Dorobanțu crede că existe o serie de alte măsuri care pot fi luate la nivel național și care pot ajuta la reducerea inechităților. În principal, spune acesta, ,, este nevoie doar de dorință și de lipsă de ipocrizie în asumarea unor probleme pe care le are sistemul. Apoi, dacă există bună credință, lucrurile vin de la sine astfel încât copiii fără prea multe șanse să nu pornească chiar de zero în aventura cunoașterii”
Pe lângă dorință, care esențială, acesta vine și cu piloni clari care pot face diferența.
,,Eu cred ca ar trebui sa ne oprim din a inventa diferite roți, de cele mai multe ori dințate, atât timp cât existe roți care se rotesc deja destul de bine în alte sisteme. Un program desfășurat în școală, de dimineață până la amiază, care să cuprindă:
– predare-învățare (clasic, hibrid, online)
– masă caldă
– activitate remediala
Sunt singurele aspecte ce vor aduce un plus in educația copiilor”, concluzionează directorul.
Daniela Vișoianu sprijină varianta consorițiilor școlare
Am cerut și opinia specialistei în educație Daniela Vișoianu, care spune că ordinul ,,înseamnă un fel de apel la voluntariat din partea unor școli, pentru că nu sunt identificate resurse bugetare”.
Aceasta mai adaugă:
,,După deciziile de vara trecută, când ministerul a comasat școli care aveau 300, 400, 480 de elevi, din mediul urban, dar a menținut școli de 20 de elevi din mediul rural, sprijin pentru elevi și reducerea decalajelor ar fi însemnat aplicarea legii și semnarea de către ministru a ordinului prin care sunt permise constituirea de consorții școlare – asocieri formale de școli mici, care pot constitui împreună catedre, care sunt învecinate, care pot „împărți” resursele umane. Ideea este generoasă, dar, ca și alte idei bune, este nesusținută financiar și metodologic”.
Care sunt recomandările OECD pentru echitate reală în educație
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a venit cu o serie de recomandări pentruechitate în educație. Printre acestea se numără:
- Investiții în educația timpurie și îngrijirea copiilor – Investițiile în educația timpurie oferă avantaje importante pentru elevii din medii dezavantajate.
- Calitatea și pregătirea profesorilor – Profesorii bine pregătiți și sprijiniți profesional sunt una dintre cele mai eficiente chei pentru reducerea inegalităților.
- Rețele și resurse adaptate nevoilor – Sistemele care alocă resurse suplimentare elevilor și școlilor cu rezultate slabe sau cu provocări sociale și economice obțin rezultate mai bune în reducerea decalajelor.
- Intervenții punctuale la nivel școlar – Practici precum școli de sprijin (măsura propusă acum de minister), programe de mentorat, consiliere psihopedagogică și adaptarea curriculumului pentru diversitate sunt recomandate.
- Monitorizare și evaluare continuă – Datele solide și evaluările periodice ale procesului de incluziune ajută.
Țara din Europa care poate fi model de bune practici
Estonia apare ca exemplu pozitiv în ceea ce privește echitatea în educație, în mai multe evaluări europene. Țara baltică este considerată povestea de succes a Europei în acest domeniu esețial, pentru că a reușit să treacă de la un sistem post-sovietic rigid la unul dintre cele mai performante, echitabile și moderne sisteme educaționale din lume. A reușit asta prin mai mulți pași
- Investiții majore în educația timpurie. Accentul este pus pe dezvoltarea limbajului, autonomie și socializare, nu pe „învățat pe de rost”, iar famiile vulnerabile sunt sprijinite, în așa fel încât să nu rămână pe dinafară. Copiii ajung astfel la școală cu niveluri asemănătoare.
- Profesori foarte bine pregătiți. Toți profesorii din Estonia au masterat și există formare continuă obligatorie, finanțată de stat. De asemenea, cadrelor didactice li se oferă libertate reală în a decide cum predau, atâta timp cât ating obiectivele curriculare. Meseria se bucură de un mare prestigiu în societate, chiar dacă salariile nu sunt de top.
- Digitalizarea. Elevii învață după manuale digitale și au acces la o imensă bibliotecă de acest tip. Elevii din zonele rurale se bucură de aceleași resurse ca cei din mediul urban.
- Finanțare echitabilă. Școlile din zonele vulnerabule primesc finanțare suplimentară și profesori de sprijin.
- Curriculum simplu. Accentul este pus pe competențele digitale și dezvoltarea gândirii critice.
- Școlile au autonomie, dar și responsabilitate. Directorii au autonomie în deciderea orarului, angajări și alocarea resurselor. În același timp, statul monitorizează progresul elevilor, impactul materiei și rezultatele elevilor vulnerabili. Cei din urmă beneficiază și de o serie de măsuri de sprijin, precum intervențiile rapide în cazul dificultăților de învățare, profesori și consilieri de sprijin.
