Pe 17 martie, elevii de clasa a VIII-a au susținut simularea pentru Evaluarea Națională la Limba Română și, ca în fiecare an, au apărut și „perlele”. Unele au luat naștere din cauza poeziei „Trezire”, scrisă de Lucian Blaga, în timp ce altele țin strict de gramatică.
FOTO: Arhivă
Potrivit, ProTV, autorii subiectelor au extras mai multe cerințe pe baza poeziei de Lucian Blaga. Termenul „blagian”- adică ”al lui Blaga”, care apare într-un exercițiu, i-a dezorientat complet pe elevi.
„Nu știu, nu ne-a predat ce e un text blagian.”
„În textul belgian ne dă peste cap emoția căsătoririi cu un copac.”
„Poezia e despre Paște. În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări.”
„Rima din prima strofă e încrucită.”
„Măsura primelor două versuri este de șapte cuvinte și o cratimă.”
„Poezia ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască și nu se lasă sculat din ia.”
„Arborele plânge niște muguri, iar autorul se ia de soare, că de ce l-a supărat?”
Candidaților li s-a cerut să facă și o paralelă între poezia „Trezire” și un articol din revista Dilema Veche.
„Autorul Lucian Blaga și doamna Cristina au în comun o dilemă despre albine și faguri, așa că el face poezii, iar ea și-a făcut un site www.dilemaveche.ro”.
„Sunt foarte deschisă, deci î-mi schimb părere-a dacă e cazul.”
La simularea de anul acesta, elevii de clasa a VIII-a au primit două texte la prima vedere. Primul text este poezia „Trezire” de Lucian Blaga, iar al doilea este din articolul jurnalistei Cristina Ștefan „Rezistența prin apicultură”, publicat în Dilema veche în anul 2017. Pe baza acestor două texte, elevii au avut de răspuns mai multor cerințe, primele fiind itemi de tip grilă.
„Nu sunt chiar cele mai accesibile variante de subiecte”, a comentat pentru ”Adevărul” profesoara Ruxandra Achim.
„Respectă modelul și structura, dar sunt, totuși, cam dificile. Textul poetic îi va pune pe copii în dificultate, inclusiv pe partea de alegere a variantelor corecte la întrebările cu itemi obiectivi. Nu mi s-a părut deloc ușor. Elevii, pentru o notă mare, trebuie să demonstreze că stăpânesc foarte bine anumite nuanțe. La poezie, de exemplu, ar fi trebuit să-și dea seama că utilizează un limbaj figurat metaforic. De exemplu, dacă elevul este obișnuit să observe semnificațiile textului poetic, el a putut să vadă că zmeul din text este, de fapt, metaforic. Dar cineva care are mai puțină experiență ar putea să greșească. Mă refer la punctul cinci, întrebarea a treia”. Întrebările au necesitat „o chibzuință matură”.
Trezire, de Lucian Blaga
Mocnește copacul. Martie sună.
Albinele-n faguri adună
și-amestecă învierea
ceara și mierea.
Nehotărât între două hotare,
cu vine trimise subt șapte ogoare,
în văzduhuri zmeu,
doarme alesul, copacul meu.
Copacul meu.
Vântul îl scutură. Martie sună.
Câte puteri sunt, se leagă-mpreună,
din greul ființei să mi-l urnească,
din somn, din starea dumnezeiască.
Cine vântură de pe muncel
atâta lumină peste el?
Ca lacrimi – mugurii l-au podidit.
Soare, soare, de ce l-ai trezit?