Premierul
Ilie Bolojan se laudă într-o postare pe Facebook că măsurile de
austeritate încep să dea rezultate. Profesor
la Academia de Științe Economice București, Cristian Păun
analizează pentru „Adevărul” situația și este de o cu totul
altă părere. Păun avertizează că lipsa reformei, coroborată cu
creșterea impozitelor în continuare este rețeta pentru dezastru
economic.
Ilie Bolojan se laudă, dar experții îl contrazic. FOTO: Mediafax
Premierul
Ilie Bolojan a făcut o postare pe Facebook
în care anunță că măsurile de redresare pe care le-a luat până
acum funcționează, iar veniturile bugetare cresc și cheltuielile
scad. România a înregistrat, susține Bolojan, o creștere a
veniturilor bugetare cu 12,5% față de aceeași perioadă a anului
trecut, ceea ce în cifre absolute înseamnă aproximativ 10 miliarde
de lei.
Profesor
universitar la ASE București, Cristian Păun explică, pentru
„Adevărul”, în ce măsură și unde are dreptate premierul,
respectiv unde greșește.
În
opinia sa, optimismul premierului este nesusținut de realitate, însă
există într-adevăr și unele realizări. Cea mai mare este că
România a evitat falimentul sau intrarea în junk. Pe de altă
parte, rămân multe eșecuri economice în discuție, despre care
prim-ministrul României a evitat să facă vreo referire în
postare.
„Sigur,
dacă ne uităm pe faptul că în urma creșterii de taxe ne-am
păstrat cât de cât credibilitatea și agențiile de rating nu
ne-au trecut în categoria junk, ceea ce ar fi dus la retragerea
masivă de capitaluri private din România. Da, din acest punct de
vedere putem să spunem că măsurile de creștere a fiscalității
în principal și-au atins scopul. Adică n-am fost depunctați de
agențiile de rating, n-am fost trecuți la gunoi, cu ghilimele de
rigoare”, spune profesorul Păun.
Măsurile Guvernului Bolojan fac mai mult rău decât bine
În
schimb, noile măsuri fiscale au gripat și mai mult economia și au
lovit în industrie și nu numai. Economia României este în
continuare grav bolnavă, iar tratamentul i-a împiedicat decesul,
însă nu a vindecat-o absolut deloc. Taxele și impozitele crescute
au lovit în plin această economie și așa bolnavă și împovărează
companiile românești deja anemice. Nu întâmplător, Comisia
Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB-ului
României, estimând un avans modest de 0,7% în 2025 și 1,1% în
2026, dar există riscul real să trecem în recesiune.
„Pe
partea cealaltă, însă dacă ne uităm la dinamica produsului în
termen brut, mai ales a producției industriale, vedem că de fapt se
întâmplă exact contrariul. Adică, odată cu creșterea taxelor,
speranța era să încasez mai multe venituri la bugetul statului, ca
să repar problema deficitului bugetar. Ori, noi vedem că economia
se contractă și mai tare, mai ales economia privată, și că de
fapt această măsură n-a fost decât o măsură prociclică, care
cel puțin trebuia însoțită aproape simultan, dacă nu era mai
bine înainte, de reforme care să genereze ajustările pe partea de
cheltuieli pe care le așteaptă toată lumea până la urmă. Iar
aici tăierile astea nu trebuie să se facă, cum să spun eu, de
ochii lumii sau să se facă de gura lumii, de gura Europei. Trebuie
să se facă foarte, foarte științific, ca să zic așa, cu reforme
în spate”, subliniază Cristian Păun.
Guvernul mimează în continuare reforma
Îngrijorător
este, mai spune profesorul Păun, și faptul că aparent măsurile
guvernului sunt haotice, iar reforma este inexistentă. În schimb,
se operează creșteri interminabile ale taxelor, coroborate cu
amenințări de reduceri de personal care oricum nu au fost în
general puse în practică. De altfel, cheltuielile bugetare ale
României au crescut, iar deficitul uriaș a scăzut mult prea puțin,
fără a fi atinsă ținta fixată la începutul anului. Reforma
administrativ-teritorială a României, care ar fi redus
cheltuielile, rămâne un obiectiv mult prea îndepărtat.
Profesorul Cristian Păun
„Pe
mine, de exemplu, mă îngrijorează ideea de a lua o săgetuță din
aia de darts și a arunca așa într-o planșetă pe care îl dăm
afară. Ideea ar fi să faci aceste ajustări în corelație cu niște
reforme pe care tu le faci. Și aici am tot dat exemplu de UAT-uri
care sunt astăzi foarte subpopulate. Nici n-ar mai trebui să se
numească comune sau orașe dacă am aplica legea existentă la
literă. Și cu toate astea continuăm să avem primar, continuăm să
avem consilieri în localitățile astea care au 150-200 de suflete.
Și mai grav, nici nu ne punem problema cumva să renunțăm la
treaba asta. Adică să-i dăm afară pe aceștia complet, eventual
mai dăm afară 1-2 din ei sau cum spune celălalt partid de
guvernământ, poate nu-i dăm afară ci scădem anvelopa salarială
sau scădem salariile de la toți cei 11 consilieri împreună cu
primarul. Ceea ce nu înseamnă deloc reformă”, punctează Păun.
În
opinia sa, România nu se mai poate juca de-a reformele, iar lipsa
reformei administrativ-teritoriale este ca o condamnare pentru
economie.
„Adică
sunt de acord ca astfel de eliberări din funcție să se întâmple
ca urmare a unei reforme administrativ-teritoriale a României. Adică
trecerea pe județe mai puține sau provincii sau cum Dumnezeu le-am
spune, comasare de județe, comasare în continuare de comune, orașe
cu comune care să formeze zone metropolitane și așa mai departe”,
adaugă el.
Ce e de făcut
Însă
reforma ar trebui făcută cu cap, iar oamenilor disponibilizați să
li se ofere alternative viabile și nu să fie abandonați, așa cum
se întâmplă de obicei. Soluția, în mod normal, ar trebui să fie
ca acești oameni să fie absorbiți de economia privată. Doar că,
în condițiile în care firmele românești sunt omorâte cu taxe,
angajările sunt trecute între paranteze pe termen nelimitat, iar
statul ar ajunge să aibă alte cheltuieli de protecție socială cu
cei disponibilizați.
„În
paralel, după ce îi eliberezi pe oamenii ăștia din funcție,
trebuie să te gândești puțin și la ei. Adică ce faci cu ei? Și
atunci trebuie să te gândești că o parte dintre ei ar putea să
fie absorbiți de economia privată pe care și pe asta trebuie să o
crești cumva. Adică să te îngrijești de ea, să înflorească,
nu să se contracte. Ori aici aberațiile astea fiscale, gen taxă pe
stâlp, sau supraimpozitul minim pe cifră de afaceri și așa mai
departe, astea mai degrabă încurcă decât descurcă. Adică
în loc să facem ceva să înflorească economia privată a României și să-i
absoarbă, pe oamenii ăștia care ar fi puși pe liber, dăm în cap
firmelor private. Așa că nu vom avea prea curând o înflorire a economiei. Logic, economia nu are să-și
revină dacă nu elimini aberațiile fiscale care există astăzi în
România”, mai spune Păun.
„Situația e nasoală”
Concluzia
sa este că afirmațiile lui Ilie Bolojan au prea puțină acoperire
în realitate și că, de fapt, optimismul premierului este mai
degrabă nefondat. Iar Cristian Păun a identificat câteva dintre
gravele probleme cu care se confruntă economia României, la care
premierul nu a făcut deloc referire.
„Depinde
la ce cifre ne uităm. Pentru că în continuare n-avem exporturi
semnificativ mai mari decât importurile, în continuare avem
problema deficitului enorm, în continuare împrumutăm bani mulți
pentru deficitul respectiv. Mulți din banii pe care îi împrumutăm
nu se duc și nu se vor duce niciodată spre investiții, ci merg
spre salarii, pensii, asistență socială. Ca să nu mai vorbim de
faptul că povestea cu 300 de parlamentari este îngropată, povestea
cu hai să ne uităm un pic la instituțiile statului, la companiile
de stat. Hai să privim un pic spre companiile astea de stat
falimentare, pentru că avem CFR Marfă, CFR Călători, avem o
grămadă de datornici din ăștia care sunt mai degrabă în
insolvență și pe care îi ții pe banii de la bugetul statului.
Aceste companii înseamnă găuri enorme pentru buget, dar măsurile
nu se iau. E foarte important optimismul, dar haideți să nu repetăm
optimismul ăla deșănțat al guvernărilor anterioare care ne
spuneau că defilam în fanfară, dar când colo eram vai de noi.
Adică nu trebuie să trecem în panta cealaltă, a unui populist din
ăsta care e mai degrabă contraproductiv. Situația e nasoală, o
știe și premierul și ar trebui să se ia măsurile care se impun”,
mai afirmă Păun.
În
lipsa unei reforme reale, România va fi condamnată, iar criza
economică va degenera și mai mult. Cristian Păun avertizează că
noi taxe, despre care se vorbește deja, nu vor face decât să
complice și mai mult lucrurile și să alunge investitorii.
„Nu
prea ai loc de întors, adică exclus acum să mai crești vreo taxă.
Iar dacă o faci va fi foarte nasol, ți se va întoarce împotriva
ta. Guvernul, Ilie Bolojan, toți ar trebui să știe asta. Acum
trebuie să trecem la reforme, nu doar tăieri și creșteri de
impozite. Altă variantă nu avem, orice ar spune oricine”, încheie
Cristian Păun.
Cu ce s-a lăudat Bolojan
În
postarea sa de pe Facebook, premierul Ilie Bolojan s-a lăudat că
măsurile luate până acum, adică creșterile taxelor, a TVA și a
unor impozite care încep să-și facă efectul și să revigoreze
economia.
Premierul
Bolojan a anunțat miercuri seară că România a înregistrat o
creștere a veniturilor bugetare cu 12,5% față de aceeași perioadă
a anului trecut, ceea ce în cifre absolute înseamnă aproximativ 10
miliarde de lei.
„Măsurile
de redresare pe care le-am luat până acum funcționează.
Veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad. România e pe calea cea
bună. În trimestrul al III-lea, față de aceeași perioadă a
anului trecut: Veniturile bugetului de stat au crescut cu 12,5%. De
la 79,2 miliarde lei am ajuns la 89,1 miliarde lei. O creștere de
9,9 miliarde lei”, a scris premierul pe pagina de Facebook.
În
continuare, mesajul premierului a fost la fel de triumfalist. Premierul a precizat că veniturile provin în principal din
impozitul pe venit – creștere cu 16,5%, încasările din TVA –
creștere cu 14,8%, veniturile din accize – creștere cu 11%. De
asemenea, susține Bolojan, contribuțiile sociale încasate în trimestrul III au
crescut cu 8,5%, adică 4 miliarde lei în plus. Totodată,
cheltuielile de personal au scăzut în perioada iulie–septembrie
cu 630 de milioane de lei.
„În
luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de
milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231
miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. Comparativ, în primul
semestru, cheltuielile de personal au crescut cu aproximativ 10% față
de același semestru din 2024. Cu toate greutățile, am deblocat și
renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând
plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada
ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în
perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro”, mai
anunță premierul.
Ilie
Bolojan a enumerat și alte măsuri care, în opinia sa, au ajutat economia.
„Față
de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la
6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi. Față
de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile
și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a
piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei. Titlurile
în lei – scădere cu aproximativ 53 de puncte de bază pentru
maturitatea de 5 ani și cu 51 de puncte de bază pentru cea de 10
ani. Titlurile
în euro – scădere cu 78 de puncte de bază la 5 ani și 49 de
puncte de bază la 10 ani. Reducerea
dobânzilor se traduce în economii importante ce sunt folosite
pentru investiții, educație sau sănătate. Investițiile
au crescut și devin principalul motor al economiei, conform
ultimului raport al Comisiei Europene. Investițiile vor accelera în
2026–2027, sprijinite de fondurile europene și proiectele aflate
în derulare. Deficitul
bugetar va scădea la 6,2% în 2026.Mulțumesc
tuturor colegilor care au lucrat pentru aceste rezultate. Mulțumesc
românilor care au înțeles că aceste eforturi sunt necesare pentru
a depăși un moment dificil! Am
toată încrederea că, dacă vom menține acest curs, România va
reuși să-și atingă potențialul, iar viața românilor va fi
predictibilă și prosperă”, și-a încheiat postarea premierul
Bolojan.
