Primarii a peste 50 de orașe mici din România așteaptă cu înfrigurare următoare întâlnire cu reprezentanții guvernului pentru a afla dacă vor primi sprijinul atât de necesar pentru închiderea proiectelor începute cu ani în urmă. Fără bani riscă falimentul.
Stațiunea Azuga are un potențial uriaș, dar și probleme financiare FOTO: arhiva Adevărul
Asociația Orașelor din România centralizează datele pentru a stabili de câți bani este nevoie ca cele peste 50 de orașe care au rămas cu proiecte neîncheiate din exercițiul 2014-2020, din Programul Operațional Regional, să le poată închide și România să nu ramburseze sume mult mai mari în caz de eșec. Necesarul de fonduri pentru a închide aceste proiecte depășește 300 milioane lei, spune directorul executiv al AOR, Romeo Nicoară, iar primăriile nu mai știu de unde să adune fondurile necesare. În anumite cazuri situația este cu adevărat disperată, bugetul local fiind atât de strâmtorat încât primarii vorbesc de pericolul intrării în insolvență.
Cazul Azuga
Angajarea unor proiecte cu valori mult peste ceea ce poate acoperi bugetul local ca și cofinanțare pare că a fost rețeta ideală pentru un dezastru financiar. Primarul localității Azuga din Prahova, Adrian Purcaru, spune că primăria pe care o conduce din nou de anul trecut (după trei mandate în perioada 2000-2012) se află într-o situație în care se zbat și alte localități din urbanul mic. Din cauza bugetelor mici și a proiectelor mari angajate, pentru care acum nu există bani pentru a fi finalizate, s-a ajuns în pericolul ca milioane de euro din fonduri europene să fie returnați.
„Este un an foarte dificil. Avem vreo patru proiecte etapizate, începute în anii 2020-2021, care nu sunt finalizate nici astăzi. Mai avem de lucrat și de investit vreo două milioane de euro, bani de-ai noștri, pe care îi avem doar jumătate. (…) Nefinalizarea acestor proiecte la finalul anului ar însemna returnarea unor sume importante către Uniunea Europeană și o insolvență pentru orașul Azuga. 4 milioane euro, asta înseamnă vreo 10 ani de zile de stagnare pentru Azuga, care oricum de-abia supraviețuiește, pentru că nu ne menținem pe picioarele noastre din punct de vedere economic, nu ne comparăm nici măcar cu Predealul, ca buget, ca venituri proprii, pentru că baza lor de cazare, care e de cinci ori mai mare decât a noastră, construcțiile existente acolo, deținute de persoane juridice, aduc la bugetul local și sume de patru ori mai mari decât la Azuga. Sumele acestea le permit să-și dezvolte servicii și infrastructura, să investească și să meargă înainte”, spune primarul.
Aduce în discuție Predealul pentru că vorbim despre problemele cu care se confruntă orașele mici în contextul unei întâlniri cu operatorii din turism la care au participat reprezentanții primăriilor din stațiunile din Prahova și Brașov. Turismul ar putea fi soluția și pentru Azuga, însă această soluție e cu bătaie lungă, iar primăria are nevoie de bani imediat.
„Noi am bătut pasul pe loc câțiva ani de zile, am pierdut din vedere această țintă, turismul, ca fiind singura șansă a noastră de existență. (…) În turism este o competiție pozitivă, în fiecare an în stațiuni se întâmplă câte ceva, o sanie de vară, o pârtie de schi, o telegondolă. La noi, de 10 ani n-a apărut niciun hotel, n-a apărut niciun metru de pârtie de schi, n-a apărut mai nimic semnificativ din acest punct de vedere. Soluțiile le-am identificat. Există o serie de investitori privați care doresc să investească la Azuga. Nici măcar aceștia nu au putut să facă acest lucru la Azuga pentru că avem un plan urbanistic general care de 10 ani de zile se tot actualizează, n-a fost finalizat nici astăzi, avem interdicții de construire pe zonele unde ar vrea să investească oamenii ăștia și astfel să vă explicați de ce Azuga e atractivă pe de o parte, pe de alta nu investește nimeni”, explică primarul Adrian Purcaru.
Patru proiecte nefinalizate, de patru milioane euro
Ne întoarcem la pericolul falimentului și primarul explică ce anume a dus la situația în care primăria aproape că nu-și mai permite cheltuielile de funcționare, adunând deja restanțe la servicii precum deszăpezirea din iarna care stă să se încheie.
Cu cinci ani în urmă primăria a accesat patru proiecte, vizând reabilitarea energetică a unui liceu, reabilitarea spitalului de ortopedie, a unui centru cultural și realizarea a două blocuri de locuințe sociale. Deși ar fi trebuit finalizate până la 31 decembrie 2023, gradul de realizare este de 50-60% și ar mai fi necesari încă două milioane euro. „Un milion de euro am luat un credit din Trezorerie, în decembrie, și încă un milion încercăm să punem toate resursele noastre și ce ne mai poate ajuta Consiliul Județean și mai știu eu cine”, precizează edilul.
Au ajuns aici pentru că nu s-a măsurat corespunzător capacitatea financiară, crede Purcaru. „Au existat «n» tarabe cu fonduri europene în ultimii zece ani în România. Am lucrat zece ani la ADR Centru, am sprijinit comunitățile urbane din toată regiunea centru să facă proiecte, cunosc domeniul foarte bine, dar unul din criteriile de alocare a anvelopelor financiare era capacitatea administrativă și capacitatea de co-finanțare proprie fiecărui municipiu, pentru a nu permite derularea unor proiecte mai mari decât pot duce”, adaugă primarul. Tocmai acest criteriu nu a fost evaluat obiectiv. Și nu e numai asta, mai spune edilul orașului Azuga. Proiectele au fost făcute pe repede înainte și unele s-a dovedit că au fost făcute prost, necesitând alte intervenții și alte costuri.
„Astăzi la liceu stăm cu lucrările oprite pentru că am constatat că trebuie să consolidăm planșeele. Adică proiectantul care a proiectat de la bun început n-a observat că planșeele au șase centimetri, clădirea e din anii ‘70 și că nu pot să bag din nou copiii acolo, la sfârșitul proiectului, ca să-i găsesc unii peste alții și tavanele peste ei. Și atunci blochează proiectul, fă expertiză tehnică, mai găsește un milion de lei ca să consolidezi și planșeele, să poți să mergi mai departe. Și tot așa”, detaliază Purcaru situația.
Ne întoarcem la turism, văzut drept salvarea stațiunii care era cunoscută, mai spune primarul, drept Liverpoolul României la începutul secolului trecut, pentru ca în anii 2000 să se transforme într-o problemă socială.
„Azuga la începutul secolului XX era Liverpoolul României, spuneau istoriografii în cărțile vremii. Dar astea sunt povești și istorie. Eu când am ajuns primar am găsit un oraș într-o mare criză socială și economică. Aveam oameni care protestau pe furnalele fabricii de șamotă că nu-și primiseră banii de 6 luni de zile. Se urcaseră acolo și amenințau că nu știu ce fac. Ei, de aici am pornit. Infrastructura orașului Azuga a fost gândită pentru un oraș muncitoresc, comunist, de aceea nu merge comparația cu Sinaia”, mai spune primarul.
În cinci ani s-au pierdut aproximativ 2.000 locuri de muncă, din tot ce a însemnat industrie s-a mai păstrat doar crama, iar între timp s-a înființat o fabrică de ambalaje. Acum oamenii locului trebuie să se convertească în antreprenori în industria ospitalității pentru a fructifica șansa de dezvoltare, lucru care nu va fi deloc ușor, e convins edilul, pentru că orașul lor s-a bazat pe industrie. Turismul astăzi înseamnă cinci hoteluri și 25 de pensiuni, ceea ce se traduce în puțin peste 1.000 de locuri de cazare. „Toate au fost construite în anii 2000. De aia vă spun că noi trebuia să mergem pe un trend ascendent. N-aveam voie să avem pauză. Asta înseamnă sporirea ofertei turistice. Strategia noastră era clară. N-avem nevoie de mari consultanți să ne spună că trebuie să încurajăm investițiile private, să mărim baza de cazare, să mărim baza de impozitare”, mai spune primarul.
„Peste 300 milioane lei ar trebui să le închidă toate”
În situația în care se afla orașul Azuga mai sunt și altele. Peste 50, spune directorul general al Asociației Orașelor din România, Romeo Nicoară. Toate au proiecte din vechiul exercițiu financiar, accesate printr-o axă deschisă pentru orașe și nefinalizate până la 31 decembrie 2023. Acestea au fost etapizate dar care trebuie închise într-un fel sau altul, spune Nicoară, altfel va cădea în sarcina României rambursarea sumelor deja cheltuite, pe lângă cele pe care astăzi primarii le cer pentru a finaliza investițiile.
„Din 216 orașe, vreo 50 au solicitat sprijinul pentru a închide aceste proiecte”, spune Nicoară. Primarii au avut până acum mai multe întâlniri cu reprezentanții guvernului, iar promisiunea este că până la Paște se va găsi o soluție. Deși nu toate cele 50 de primării sunt în situații extreme, care să le pună în pericol funcționare, toate au nevoie de sprijin.
„Unii riscă falimentul, da, au fost câțiva primari care au spus acolo (n. red. – la întâlnirea cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care a avut loc săptămâna trecută) că riscă falimentul, intrarea în insolvență, pentru că întinzându-se la mai multe proiecte le e greu să le finanțeze și atunci se blochează, nu mai au de unde să le plătească, vin creditorii peste ei și, gata, s-a închis primăria. Vor fi ajutați și guvernul o să-i ajute, toată lumea înțelege că e nevoie să-i ajute, în timp, însemnând pe parcursul anului. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. 31 decembrie 2023 a trecut, în 2024 am avut mai multe întâlniri, a venit 2025. Vine PNRR-ul din urmă, care în 2026 trebuie închis, vine Anghel Saligny mai departe, sunt multe runde de finanțare, toate trebuie închise bucată cu bucată”, a mai spus reprezentantul AOR.