Mai multe țări europene au cerut timp pentru negocieri cu SUA înainte de impunerea unor tarife în contrapartidă cu cele cerute de Trump. Vicepreședintele Comisiei pentru Comerț Internațional din cadrul Parlamentului European, Iuliu Winkler, a explicat provocările unui astfel de proces.
Musk a propus o zonă euro-atlantică de comerț liber. FOTO: X
Președintele american Donald Trump a lovit Bruxellesul cu o combinație de trei puncte – o taxă de 25% pentru importurile de oțel și aluminiu, plus automobile, și de 20% pentru majoritatea celorlalte bunuri europene. Tarifele afectează aproximativ 70% din exporturile UE către SUA, care s-au ridicat anul trecut la 532 de miliarde de euro.
Comisia Europeană analizează măsurile înainte de a formula un răspuns.
„Scopul principal aici este să ieșim din acest consiliu cu un mesaj unit”, a declarat un înalt diplomat al UE despre întâlnirea de luni.
Ar putea fi dificil, scrie Financial Times: Franța și Germania fac presiuni pentru un răspuns puternic și rapid de represalii, dar țări precum Italia, Grecia, România și Ungaria se opun escaladării.
Restul statelor membre susțin în mare parte strategia de întârziere a Comisiei și pregătesc măsuri, oferind în același timp concesii pentru a negocia ridicarea tarifelor.
Pentru a obține majoritatea calificată necesară unei acțiuni comune hotărâte, toate marile state membre ar trebui să susțină această mișcare, inclusiv Italia, scrie Financial Times.
„Anunțul tarifar al președintelui Trump despre „ziua eliberării” nu este un conflict comercial în cadrul regulilor. Este o încercare deplină atât de a rescrie ordinea economică internațională, cât și de a constrânge Europa și alți parteneri comerciali să se supună”, a spus Georg Riekeles, unul dintre autorii raportului Centrului de Politică Europeană, care susține că UE trebuie să pregătească o represalii masive.
„Adevărul” a discutat cu vicepreședintele Comisiei pentru Comerț Internațional din cadrul Parlamentului European, Iuliu Winkler (UDMR), despre perspectiva în care aceste taxe impuse de Trump sunt o invitație la negociere. Winkler a subliniat care sunt dificultățile unui astfel de proces.
Winkler: „Ne tot uităm să vedem cât e ceasul la Washington”
În condițiile în care miercuri, 9 aprilie, ar intra în vigoare tarifele americane, unele țări europene au propus Washingtonului să dea un termen pentru negocieri. „Eu nu știu. Pe de o parte, nu cred că Trump va amâna tarifele în cazul Uniunii Europene. Pe de altă parte, se poate întâmpla orice, adică suntem într-o atmosferă foarte volatilă. Se poate întâmpla orice. Ne tot uităm să vedem cât e ceasul la Washington, pentru că poate aflăm dacă vine un tweet sau nu vine un tweet”, a explicat europarlamentarul.
El a susținut că este stabilită lista pentru primele contra-măsuri, adică răspunsul la tarifele pe oțel și aluminiu.
„Acea listă este stabilită, acolo sunt tarife cu o valoare totală de 28 de miliarde de euro și aceea este lista care tot circulă prin mass media, cea cu tarife pentru motociclete Harley Davidson, ața dentară, bourbon, carnea de vită, cu carnea de pui, unt de arahide”, susține Winkler.
De fapt, revenim la situația din 2018, când în primul mandat al lui Trump au fost impuse tarife produselor europene. Uniunea Europeană a instituit, atunci, măsuri oarecum echivalente ca valoare a produselor puse sub vigoarea tarifelor.
În 2020, după doi ani de război comercial cu SUA, taxele au fost suspendate până în 15 aprilie 2025. Din 15 aprilie 2025, UE ar putea reintroduce acele taxe, deoarece va renunța la suspendarea taxelor impuse în 2018.
„În paralel, Ursula von der Leyen va avea discuții cu partenerii economici. În primul rând, săptămâna aceasta sunt anunțate discuțiile cu sectoarele cele mai expuse ca volum de afaceri, adică oțel și aluminiu, pharma și industria auto. După care vor mai urma discuțiile sectoriale. În principiu, eu mă gândesc că se va discuta cu reprezentanții cu asociațiile europene pentru că aici este și carnea de vită din Irlanda, este și whisky-ul, sunt și băuturile spirtoase, sunt jucăriile. Sectorul agri-food este foarte vocal”, a susținut acesta.
Probleme în industria alimentară
Vis-a-vis de propunerea lui Elon Musk, de a crea o zonă liberă de comerț euro-atlantică cu taxe zero, europarlamentarul a susținut: „Nu știu câtă influență mai are Elon Musk, dar sigur că cea mai minunată idee ar fi aia cea cu zona de comerț liber euroatlantică, doar că aici avem niște probleme și anume cele legate de protecția consumatorului și de calitatea alimentelor. Pentru că aici noi avem măsuri fito-sanitare legate de siguranța alimentară. De exemplu, avem niște reguli importante în ceea ce privește produsele modificate genetic, în ceea ce privește hormonii de creștere, care știți că sunt folosiți nu doar de americani, dar şi de mulţi alţii în industria agroalimentară, la creșterea animalelor”.
Președintele Trump a criticat Europa de mai multe ori pentru că nu acceptă produsele americane. „Trump a vorbit în permanență de barierele netarifare, iar acestea sunt bariere netarifare pentru că sunt legate de reguli de siguranță alimentară.”
Eurodeputatul a mai susținut că sunt câteva țări în Uniunea Europeană care au interzis produsele modificate genetic precum porumbul și soia: „România nu are această interdicție, în schimb Ungaria o are. Deci, conform legii maghiare, n-ai voie să imporți pe teritoriul Ungariei soia modificată genetic sau porumb modificat generic. Nici măcar ca și nutrețuri pentru animale n-ai voie să faci treaba asta.”
Winkler a arătat că în ceea ce privește securitatea alimentelor situația este complexă, deoarece există reguli naționale, dar și reguli europene.
Puncte nevralgice la negocieri
L-am întrebat pe eurodeputat, care sunt punctele nevralgice dacă se va ajunge la negocieri.
„Aceste puncte nevralgice apar acolo unde sunt valori mari, deci oțel, aluminiu și toate componentele care conțin oțel și aluminiu, pentru că taxele nu sunt doar pe metale, sunt și pe componente. Plus industria auto, știți foarte bine că e o industrie fundamentală în Uniunea Europeană. Apoi, industria farmaceutică. Astea trei categorii sunt puncte nevralgice”, a susținut Winkler,
Pe de altă parte trebuie vorbim de produsele simbolice, care sunt fie produse cu valoare culturală, cum ar fi pentru irlandezi carnea de vită sau whisky-urile sau cum sunt pentru francezi șampaniile. „Normal că nu va da faliment economia franceză dacă președintele Trump pune tarif 200% pe șampania franțuzească, dar în același timp este o măsură simbolică care influențează opinia publică”, explică acesta.
O situație similară este cu produsele de îmbrăcăminte și produsele de lux. ”Însumate sunt o parte puternică a economiei europene, sunt tot așa purtătoare de valoare culturală, de valoare simbolică. Pe de altă parte, piețele cele mai mari pentru aceste produse de lux astăzi nu mai sunt în Europa. Deci nu sunt europenii primii cumpărători de produse de lux, ci sunt asiaticii și americanii. Deci dacă ne dispar acele piețe, pe industria de lux si industria modei, deja vom suferi și pierderi economice relevante”, a explicat acesta.
Problemele României
Winkler susține că în raportul prezentat de Trump se aducea în discutie industria farmaceutică: „La România era o obiecție legată de lista de medicamente compensate. Asta este o barieră netarifară. Este competența Ministerului Sănătății din România ce produse să compenseze și depinde de câți bani are fiecare țară și își permite să compenseze.”
România va fi expusă pe industria de oțel și aluminiu. „Noi suntem expuși și pe industria alimentară. În mică măsură suntem expuși pe pharma. La industria auto suntem expuși și aici este foarte important pentru că trebuie să vă spun, e o nuanță importantă la industria auto. Există foarte multe firme care fabrică diverse componente, subansamble pe care le livrăm în primul și în primul rând industriei germane. Sunt foarte multe firme in Romania care livrează componente și pentru industria franceză auto”, a explicat el.
În momentul în care comenzile pentru industria auto germană scad, vor avea probleme și companiile românești. „Dar în orice caz, în Statele Unite, dacă lucrurile rămân așa, asta înseamnă că mașinile europene se vor scumpi undeva între 3.000 de dolari până la 15.000 de de dolari scumpirea pe o mașină. Asta, sigur că, nu va putea să absoarbă consumatorul american. Adică eu cred că la o mașină de 35.000 de dolari, 5.000 de dolari în plus este semnificativ”, a explicat Winkler.
Una dintre soluțiile vehiculate, despre care vor discuta europenii, este subvenționarea de către state a industriilor afectate. Acest lucru va depinde de capacitatea bugetară a fiecărei țări, iar la acest capitol România nu stă foarte bine, a concluzionat eurodeputatul.